Sistemul comercial internațional se află în cea mai gravă perioadă de instabilitate din ultimele opt decenii, atrage atenția Organizația Mondială a Comerțului. Într-un scenariu extrem, destrămarea colaborării globale ar putea genera o scădere a exporturilor mondiale cu aproximativ 27% și o diminuare a PIB-ului global cu 6,9% până în 2050, România fiind vulnerabilă prin prisma dependenței sale de economiile europene.
Avertismentul OMC și contextul actual
Organizația Mondială a Comerțului (OMC) emite unul dintre cele mai severe avertismente din ultimele decenii, semnalând că divizarea economiei mondiale în blocuri rivale și înlocuirea regulilor comune cu înțelegeri bilaterale între state aliate ar putea cauza o contracție semnificativă a schimburilor comerciale.
„Sistemul comercial mondial traversează cea mai gravă perioadă de perturbări din ultimii 80 de ani”, a declarat directoarea generală a OMC, Ngozi Okonjo-Iweala.
Această situație apare pe fondul conflictului comercial inițiat de administrația Donald Trump, al majorării taxelor vamale, al competiției dintre Statele Unite și China și al utilizării tot mai frecvente a subvențiilor, restricțiilor la export și politicilor industriale naționale.
Scenariile analizate de economiștii OMC pentru 2050
Specialiștii OMC au evaluat trei direcții posibile de evoluție a comerțului mondial până în 2050:
- Primul scenariu: Fragmentarea lumii în blocuri geopolitice rivale ar conduce la un PIB global cu 5,1% mai mic și la o reducere a exporturilor globale cu 18,6% față de nivelul care ar fi atins în lipsa fragmentării.
- Al doilea scenariu: Prăbușirea cooperării comerciale multilaterale și înlocuirea acesteia cu o rețea de acorduri de liber schimb între state partenere sau aliate ar produce efecte și mai grave: PIB-ul mondial ar scădea cu 6,9%, iar exporturile s-ar prăbuși cu 26,9% până în 2050.
- Al treilea scenariu: Consolidarea regulilor OMC, deschiderea suplimentară a piețelor, reglementarea comerțului digital și a serviciilor și echilibrarea schimburilor comerciale cu securitatea națională ar putea duce la un PIB global cu 2,9% mai mare și la o creștere a exporturilor globale cu aproape 18% până în 2050.
Țările mai sărace și economiile dependente de piețele externe ar suporta cele mai mari pierderi, conform organizației.
De ce este România vulnerabilă
România este puternic conectată la lanțurile de producție și la piețele Uniunii Europene. În primele șapte luni din 2026, aproximativ 71,7% din exporturile românești au mers către celelalte state membre ale UE, iar 73,1% din importuri au provenit din Uniune.
Această dependență înseamnă că România poate fi afectată chiar și atunci când noile bariere comerciale nu îi sunt adresate direct. O scădere a comenzilor primite de industria germană, franceză sau italiană se poate transmite către fabricile românești care produc componente auto, echipamente electrice, utilaje, produse metalice sau alte bunuri intermediare.
Primele consecințe ale unei escaladări comerciale ar putea apărea prin diminuarea comenzilor industriale, amânarea investițiilor și presiuni asupra locurilor de muncă din sectoarele orientate spre export. Fragmentarea lanțurilor de aprovizionare poate majora, în același timp, costurile materiilor prime, transportului și produselor importate.
Vulnerabilitatea este amplificată de dezechilibrul comercial deja ridicat. România a încheiat primele șapte luni din 2026 cu un deficit comercial de aproximativ 19,28 miliarde de euro, chiar dacă acesta a fost cu 1,1% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Regulile comerțului global, contestate
Ngozi Okonjo-Iweala avertizează că regulile construite după Marea Criză Economică și după cel de-Al Doilea Război Mondial sunt contestate la o scară fără precedent.
„Am asistat la punerea sub semnul întrebării a regulilor comerțului la o scară fără precedent de la crearea instituțiilor multilaterale menite să susțină un comerț mondial deschis, stabil și previzibil”, afirmă șefa OMC.
Aproximativ 72% din comerțul mondial cu mărfuri se desfășoară încă în baza clauzei națiunii celei mai favorizate, una dintre regulile esențiale ale OMC. Procentul a coborât însă de la aproximativ 80% în 2022, evoluție considerată îngrijorătoare de economiștii organizației.
Comerțul mondial reprezenta aproximativ 16% din PIB-ul global în 1949, iar în prezent ponderea sa se apropie de 60%. Valoarea schimburilor a crescut de la circa 60 de miliarde de dolari la peste 35.000 de miliarde de dolari în 2025.
De la înființarea OMC, în 1995, schimburile comerciale dintre statele membre au crescut cu aproximativ 140%.
Beneficiile globalizării și nemulțumirile generate
Conducerea organizației recunoaște că deschiderea piețelor nu a produs beneficii egale pentru toată lumea.
În unele economii dezvoltate, angajații expuși concurenței importurilor și schimbărilor tehnologice și-au pierdut locurile de muncă fără să primească suficient sprijin pentru reconversie profesională. Aceste dezechilibre au alimentat nemulțumirea față de globalizare și au favorizat ascensiunea politicilor protecționiste.
OMC susține însă că introducerea taxelor vamale nu rezolvă dezechilibrele comerciale și poate provoca pierderi economice mult mai mari.
Organizația consideră că reducerea deficitului comercial american ar necesita inclusiv creșterea economisirii în Statele Unite, concomitent cu reducerea excedentelor acumulate de economiile din Asia și Europa.