Desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan marchează un pas important în procedura constituțională pentru formarea unui Executiv cu puteri depline și încheierea mandatului actualului cabinet interimar condus de Bolojan. Premierul desemnat trebuie să solicite votul de încredere al Parlamentului, iar Constituția stabilește termene și etape precise pentru acest proces.
Contextul desemnării
Anunțul a fost făcut de președintele Nicușor Dan joi, după consultările de la Cotroceni cu formațiunile din coaliția de guvernare. Șeful statului l-a nominalizat pe Siegfried Mureșan în funcția de premier. La scurt timp după declarația de la Cotroceni, eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan a confirmat, pe pagina sa de Facebook, că acceptă propunerea de a deveni prim-ministru al României.
Prevederile Constituției privind interimatul
Conform articolului 106 din Constituția României, calitatea de membru al Guvernului încetează „în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum și în alte cazuri prevăzute de lege”.
În ceea ce privește funcția de prim-ministru, articolul 107, alineatul (3), prevede că, dacă premierul se află într-una dintre situațiile menționate la articolul 106 (cu excepția revocării) sau este în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, președintele României are obligația de a desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, până la formarea unui nou Cabinet.
Această perioadă de interimat este reglementată de alineatul (4) al aceluiași articol, care stipulează că mandatul interimar poate dura cel mult 45 de zile și se aplică, în mod corespunzător, și celorlalți membri ai Guvernului, la propunerea premierului.
Procedura de învestire a noului Guvern
Potrivit Art. 85 din Constituție, Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
Astfel, desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru, conform art. 103 din Constituție, în acest caz Siegfried Mureșan, se realizează în urma consultării partidului care deține majoritatea absolută în Parlament ori, dacă o asemenea majoritate nu există, a partidelor reprezentate în Parlament.
„Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului. Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor”, se prevede în legea fundamentală.
Prin urmare, Siegfried Mureșan, premierul desemnat de președinte, are un termen constituțional de zece zile de la numire pentru a depune în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor propuși, în vederea formării unui nou Executiv, conform mandatului acordat de șeful statului în urma consultărilor.
După înaintarea listei și a programului, conducerea celor două Camere are obligația de a le comunica și de a stabili calendarul audierilor miniștrilor propuși în comisii, unde aceștia primesc un aviz consultativ, favorabil sau negativ, precum și data votului. Conform regulamentului comun, Birourile permanente, în condițiile art. 15, stabilesc data ședinței comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului și listei Guvernului, luând totodată măsuri pentru convocarea deputaților și senatorilor.
Ulterior acestei etape, conform Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, se aplică procedura privind acordarea încrederii pentru un nou guvern:
- Art. 87 – Birourile permanente ale celor două Camere vor asigura multiplicarea și difuzarea către deputați și senatori a programului și listei Guvernului, imediat ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru.
- (1) Birourile permanente, în condițiile art. 15, stabilesc data ședinței comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului și listei Guvernului, luând totodată măsuri pentru convocarea deputaților și senatorilor.
- (2) Fiecare candidat pentru funcția de ministru, înscris în lista Guvernului, va fi audiat, în ședință comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competență a viitorului ministru.
- (3) În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcția de prim-ministru. Respectivele avize vor fi depuse la cele două birouri permanente care dispun difuzarea lor deputaților și senatorilor.
- (4) Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcția de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să mențină propunerea inițială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcția de ministru, respectiva persoană va fi audiată conform alineatelor precedente, iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz.
În cazul unui aviz favorabil, conform art. 92, „Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului și se înaintează de îndată Președintelui României spre a proceda la numirea Guvernului”.
Dacă nu, procedura se reia, iar președintele poate desemna un nou premier.
Posibilitatea alegerilor anticipate
În situația în care eșuează învestirea unui nou Executiv, președintele poate demara procedura de dizolvare a Legislativului, urmată implicit de alegeri anticipate.
Conform art. 89 din Constituție, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”.
În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, se arată în Constituție.
Potrivit art 110 din Constituție, Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) – până la validarea alegerilor generale – și (2) – când e demis prin retragerea încrederii – îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.
La articolul 63, legea fundamentală prevede procedura pentru alegeri anticipate:
- (1) Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora.
- (2) Alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
- (3) Parlamentul nou ales se întrunește, la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
- (4) Mandatul Camerelor se prelungește până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.