Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat joi, 17 septembrie, două solicitări de protejare a reputației profesionale venite din partea unor judecători de la Curtea de Apel Craiova și Tribunalul Bihor, precum și o cerere de apărare a independenței profesionale formulată de trei magistrați de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Apărarea reputației judecătoarei Sarcină Laura-Mihaela
În situația judecătoarei Sarcină Laura-Mihaela, de la Curtea de Apel Craiova, Secția pentru judecători a CSM a stabilit că reputația profesională a acesteia a fost afectată ca urmare a publicării, la 10 septembrie 2026, a unui articol de presă care conținea acuzații denigratoare și peiorative referitoare la cariera sa profesională.
Conform CSM, articolul respectiv afirma că judecătoarea ar fi fost avantajată prin aplicarea preferențială a legislației în ceea ce privește continuarea activității la instanța superioară după terminarea mandatului într-o funcție de conducere.
Secția pentru judecători consideră că aceste afirmații s-au bazat pe o interpretare incompletă și incorectă a unor date privind activitatea magistratului și au fost făcute în afara cadrului legal aplicabil.
CSM a mai observat că articolul includea referiri la viața privată și relațiile de familie ale judecătoarei și că, prin modul de redactare, s-a depășit „raportul de proporționalitate între libertatea de exprimare jurnalistică și dreptul magistratului la reputație profesională”.
Potrivit Consiliului, materialul conținea date concrete considerate inexacte și acuzații neverificate privind continuarea parcursului profesional al judecătoarei după încheierea mandatului în funcții de conducere.
Protecția judecătorului Leaș Alin-Ionuț
În cazul judecătorului Leaș Alin-Ionuț, de la Tribunalul Bihor, cererea de apărare a reputației profesionale a vizat două materiale video publicate în luna iulie de reprezentantul unei părți dintr-un dosar aflat pe rolul magistratului.
Potrivit CSM, materialele aveau un conținut „jignitor și denigrator” la adresa judecătorului și au fost eliminate după câteva zile, însă între timp au fost preluate de presa locală.
Secția pentru judecători a apreciat că afirmațiile au vizat persoana magistratului, familia acestuia și modul în care își exercită atribuțiile și că au depășit limitele libertății de exprimare și ale criticilor care pot fi considerate legitime.
CSM a caracterizat afirmațiile drept „atacuri directe, repetate și calomnioase”, susținând că acestea au fost formulate într-o manieră de natură să compromită public reputația profesională a judecătorului.
Apărarea independenței a trei judecători de la Înalta Curte
În aceeași ședință, Secția pentru judecători a admis și cererea de apărare a independenței profesionale formulată de judecătorii Violeta Chiriac, Mădălina Elena Vladu Crevon și Emilian Meiu, de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Cererea a vizat independența celor trei magistrați, care sunt învestiți cu soluționarea unei cauze aflate în recurs.
Potrivit CSM, obiectul dosarului aflat pe rolul Înaltei Curți a fost invocat de Guvernul României ca temei pentru sesizarea Curții Constituționale cu un posibil conflict juridic de natură constituțională. Consiliul susține că argumentele prezentate de Guvern în sesizarea Curții Constituționale și cele invocate în dosarul aflat pe rolul Înaltei Curți sunt similare.
În acest context, Secția pentru judecători a CSM a apreciat că situația reprezintă „o imixțiune fără precedent în actul de justiție al unei instanțe”, fiind vorba chiar despre instanța supremă.
Potrivit Consiliului, contextul a creat asupra celor trei judecători „o presiune publică incompatibilă cu garanțiile de independență ale justiției care guvernează statul de drept”.
CSM susține că presiunea publică poate crea percepția că soluția într-o cauză nu ar trebui pronunțată în funcție de lege, ci în raport cu interesele uneia dintre părțile din proces, în acest caz Guvernul României.
„O astfel de conduită este contrară garanțiilor de independență ale judecătorilor, care trebuie să decidă liberi de orice influențe, presiuni ori imixțiuni, în acord cu dispozițiile legale aplicabile în cauza dedusă soluționării”, se arată în informarea CSM.
Deciziile au fost adoptate de Secția pentru judecători în ședința din 17 septembrie 2026, în contextul în care Consiliul Superior al Magistraturii are între atribuțiile sale constituționale apărarea independenței justiției și a reputației profesionale a magistraților.