Deși are o datorie publică mult mai mare, Grecia reușește să se împrumute mai ieftin decât Franța pe termen de 10 ani. România, cu o datorie mult mai mică, plătește însă dobânzi considerabil mai mari.
Situația Greciei și a Franței
Pe 16 septembrie, randamentul obligațiunilor grecești pe 10 ani se situa în jurul valorii de 4,28%. În cazul Franței, randamentul ajunsese la aproximativ 4,52%. Această diferență este neașteptată dacă o raportăm la nivelul datoriei publice. Conform datelor Eurostat pentru primul trimestru din 2026, Grecia înregistra o datorie publică de 143,5% din PIB, în timp ce Franța avea 117,6%.
Grecia beneficia totuși de un avantaj semnificativ: datoria sa urma o traiectorie descendentă. Într-un singur an, raportul datoriei la PIB s-a redus cu 9,4 puncte procentuale. În Franța, evoluția a fost contrară, datoria raportată la PIB crescând cu 4 puncte procentuale în același interval.
Comisia Europeană estimează că diferența dintre cele două state se va menține și în anii următori. Conform prognozei publicate în mai 2026, datoria Greciei ar urma să scadă la 134,4% din PIB în 2027.
Pentru Franța, aceeași prognoză indică o creștere până la 120,2% din PIB. Situația bugetară alimentează această discrepanță. Grecia a înregistrat în 2025 un excedent guvernamental de 1,7% din PIB. Pentru 2026, Comisia Europeană estima un nou excedent, de 0,8%.
Franța a avut, în schimb, un deficit de 5,1% din PIB în 2025. Perspectivele franceze s-au înrăutățit ulterior. În septembrie, ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure, a revizuit în jos estimarea de creștere economică pentru 2026, de la 0,7% la 0,5%. Acesta a precizat și că ținta inițială de deficit de 5% din PIB nu mai poate fi atinsă.
Structura datoriei face diferența
Un factor important îl reprezintă structura datoriei Greciei. Țara a trecut printr-o criză financiară severă și a beneficiat de programe internaționale de salvare. O parte semnificativă a împrumuturilor contractate atunci are scadențe foarte lungi. La finalul lunii iunie 2026, maturitatea medie a datoriei Greciei era de circa 18,3 ani. Portofoliul era practic integral cu dobândă fixă după operațiunile de acoperire financiară.
Această structură diminuează presiunea exercitată de creșterea dobânzilor asupra finanțelor Greciei. Statul elen nu este obligat să refinanțeze într-un interval scurt volume foarte mari de datorie la noile costuri de pe piață. Situația este diferită în Franța, care are de gestionat un program mult mai amplu de finanțare.
Franța intenționează să emită în 2026 obligațiuni pe termen mediu și lung în valoare de aproximativ 310 miliarde de euro, după răscumpărări.
Grecia are pentru același an un program de emisiuni pe termen mediu și lung de circa 8 miliarde de euro. Diferența de dimensiune este enormă. Randamentul solicitat de investitori este influențat astfel nu doar de nivelul datoriei, ci și de cantitatea de obligațiuni pe care un stat trebuie să o vândă și de perspectivele finanțelor sale publice.
Franța are în continuare ratinguri de credit superioare celor ale Greciei. Prin urmare, faptul că obligațiunile grecești oferă momentan un randament mai mic decât cele franceze nu înseamnă că Grecia are un rating suveran mai bun. Este o radiografie a condițiilor de finanțare de pe piață, nu o inversare a clasamentului ratingurilor.
Poziția României
România se află într-o situație complet diferită. În primul trimestru din 2026, datoria publică a României era de 60,1% din PIB. Nivelul este cu mult sub cel al Greciei și Franței.
Problema României este însă deficitul bugetar și ritmul în care datoria a crescut. În primul trimestru din 2026, raportul datoriei publice a fost cu 4,3 puncte procentuale mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent. În 2025, România a înregistrat un deficit bugetar de 7,9% din PIB. A fost cel mai mare deficit din Uniunea Europeană.
Pentru 2026, Comisia Europeană estimează un deficit de 6,2% din PIB. Pentru 2027, prognoza indică 5,8%. În același timp, datoria publică a României este estimată să ajungă la 63,3% din PIB în 2027.
Diferența devine și mai relevantă atunci când sunt comparate dobânzile. Pe 16 septembrie, randamentul obligațiunilor României pe 10 ani era de aproximativ 7,30%. Pentru Grecia, randamentul era de circa 4,28%, iar pentru Franța de aproximativ 4,52%.
România plătea astfel cu aproximativ 3 puncte procentuale mai mult decât Grecia pentru finanțarea pe 10 ani. Față de Franța, diferența era de aproximativ 2,78 puncte procentuale. Comparația arată că nivelul datoriei publice nu este singurul criteriu care determină costul împrumuturilor unui stat.
Investitorii urmăresc și deficitul bugetar, direcția datoriei, necesarul de finanțare, structura împrumuturilor și perspectivele economice. În cazul României, deficitul foarte mare și creșterea datoriei reprezintă factori importanți în evaluarea riscului financiar. România mai are o particularitate. Conform datelor Eurostat, la sfârșitul lui 2025, aproximativ 53% din datoria guvernamentală era denominată în valută.