Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, joi, să amâne pentru a șasea oară pronunțarea în recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor împotriva sentinței din 5 mai a Curții de Apel București. Această hotărâre obliga Executivul să asigure integral fondurile pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară.
Contextul dosarului
Premierul demis Ilie Bolojan a declarat că suma necesară pentru achitarea acestor restanțe se ridică la 4,8 miliarde lei. Până în prezent, judecătorii au amânat de cinci ori pronunțarea în acest dosar. În paralel, Guvernul a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ, iar dezbaterile pe acest subiect sunt programate pentru 23 septembrie.
Amânare și termen nou
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit o nouă dată pentru pronunțare: 8 octombrie 2026. Aceasta este a șasea amânare consecutivă în dosarul privind salariile restante ale magistraților.
Decizia inițială a Curții de Apel București
Pe 5 mai, în aceeași zi în care Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis, Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ prin care Executivul și Ministerul Finanțelor erau obligate să asigure fondurile necesare plății restanțelor salariale pentru magistrați, scadente în 2026. Instanța a dispus alocarea integrală a sumelor solicitate, inclusiv prin rectificare bugetară, sub sancțiunea unei penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. De asemenea, judecătorii au aplicat Guvernului și MF o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligațiilor. Hotărârea CAB, luată de la primul termen, a fost atacată cu recurs la instanța supremă.
Istoricul cererii
Dosarul în care ÎCCJ a formulat o cerere în contencios administrativ și fiscal pentru ca Executivul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare plății integrale a drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite a fost înregistrat la Curtea de Apel București în 30 martie 2026. Instanța a stabilit un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. Totodată, CAB a respins ca neîntemeiate excepțiile invocate de pârâți și a admis cererea accesorie formulată de intervenientul Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial. În același timp, instanța a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale și a respins ca neîntemeiată cererea de recuzare formulată de Ministerul Finanțelor la adresa judecătoarei Bușu Ramona.
Declarațiile premierului și sesizările
Înalta Curte de Casație și Justiție a inițiat demersul după ce Ilie Bolojan a anunțat, pe 19 martie, că s-a găsit o formulă prin care propunerea PSD legată de pachetul social să fie susținută de coaliție.
„Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți”, afirma Bolojan.
Pe 2 iulie, Ilie Bolojan a anunțat că a fost sesizată Curtea Constituțională a României pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție și a explicat că puterea judecătorească „nu are legitimitatea și nici competența tehnică” de a stabili cum se distribuie banii dintr-un buget general consolidat.
„De ce am decis să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente. Iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional”, a explicat Bolojan la finalul ședinței de Guvern din 2 iulie.
Guvernul a mai sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând suspendarea procesului până la soluționarea sesizării de la CJUE. Potrivit premierului Ilie Bolojan, ÎCCJ a sesizat Curtea de Apel București solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe.
Reacții și termene viitoare
Magistrații instanței supreme au reacționat apreciind că este „fără precedent” ca, înainte de soluționarea unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia.
Curtea Constituțională a României a amânat pentru 23 septembrie dezbaterile privind sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan pentru soluționarea conflictului juridic cu ÎCCJ, în aceeași zi în care CCR ar urma să soluționeze cererea lui Sorin Grindeanu privind conflictul juridic între Guvern și Parlament legat de ordonanța care vizează programul SAFE.