Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că proiectul primei rectificări bugetare din acest an se bazează pe o evaluare realistă a veniturilor și obligațiilor de plată, iar ținta de deficit cash de 6,2% din PIB rămâne neschimbată. Fiecare alocare vizează acoperirea nevoilor urgente de la finalul anului fără a depăși limita de deficit asumată.
Principiile rectificării bugetare
Potrivit ministrului Finanțelor, rectificarea a fost construită pe un principiu clar: resursele sunt direcționate către necesitățile stringente ale ultimelor luni ale anului și către investițiile care trebuie finalizate. Fiecare sumă alocată are la bază o analiză riguroasă a încasărilor și a plăților scadente.
„Alocările merg către nevoile urgente ale finalului de an și către investițiile care trebuie duse la capăt, iar fiecare alocare este susținută de o evaluare realistă a veniturilor și a obligațiilor de plată. Ținta de deficit cash de 6,2% din PIB rămâne neschimbată”, a declarat Alexandru Nazare.
Principalele alocări din rectificare
- Sănătate – cea mai mare suplimentare netă: 3,22 miliarde de lei în plus pentru bugetul asigurărilor de sănătate, destinați medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale. Separat, aproximativ 3,9 miliarde de lei reținuți la începutul anului din bugetul deja aprobat sunt puși la dispoziția CNAS. La Ministerul Sănătății, 774 de milioane de lei merg către salariile din serviciile de ambulanță, UPU/SMURD și programele de sănătate din spitale.
- Pensii – 3,47 miliarde de lei suplimentari către bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru plata pensiilor până la finele anului.
- Comunități locale – 2,81 miliarde de lei în plus pentru susținerea asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, protecția copilului, îngrijirea vârstnicilor și școli. Din această sumă, 2 miliarde de lei sunt alocați stingerii plăților restante ale administrațiilor locale, pentru reducerea datoriilor către furnizori și susținerea funcționării serviciilor publice.
- Investiții – bugetul de investiții crește cu 900 de milioane de lei, ajungând la 170,1 miliarde de lei, respectiv 8,2% din PIB. Totodată, ordonatorii primesc flexibilitatea de a muta resursele acolo unde proiectele din PNRR și din fonduri europene pot fi finalizate.
Prioritizare, nu cheltuieli suplimentare
Ministrul a explicat că aceste alocări au fost posibile prin prioritizare, nu prin cheltuieli suplimentare. Echipele tehnice ale Ministerului Finanțelor au analizat execuția bugetară a fiecărui ordonator principal de credite, iar solicitările au fost discutate individual cu aceștia. Cererile urgente au fost onorate, iar ceea ce avea fundamentare solidă a fost inclus în rectificare. Plățile care pot fi amânate vor fi abordate atunci când spațiul bugetar și fiscal o va permite, menținându-se angajamentele asumate în limitele posibile.
Per total, cheltuielile bugetului general consolidat scad cu 1,2 miliarde de lei față de programul anterior rectificării.
Execuția bugetară și obiectivele pentru finalul anului
Execuția la 9 luni confirmă direcția unui management responsabil al finanțelor publice: un deficit de 3,81% din PIB, comparativ cu 5,31% în aceeași perioadă a anului precedent. Prioritatea principală rămâne asigurarea finanțării serviciilor publice și a investițiilor, cu păstrarea controlului asupra cheltuielilor. Reducerea deficitului și respectarea obligațiilor statului trebuie să funcționeze împreună și să se susțină reciproc.
Ministerul Finanțelor a în transparență decizională proiectul de Ordonanță de urgență privind prima rectificare a bugetului de stat pe anul 2026. Rectificarea acoperă obligațiile certe și urgente ale finalului de an – medicamente și servicii medicale, pensii, drepturi salariale, asistență socială, dobânzi, plăți restante – și le finanțează din economiile identificate în execuție, în limita anvelopei de cheltuieli și a țintei de deficit. Ministerul Finanțelor avertizează că nu sunt angajate cheltuieli noi fără sursă de finanțare.