Deputatul AUR Florin Popovici contestă modul în care ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, folosește noțiunea de "sustenabilitate" pentru a justifica eventuale taxe suplimentare în 2027, susținând că această formulă maschează menținerea poverii fiscale asupra românilor, în timp ce datoria publică și dobânzile crescânde rămân moștenire pentru generațiile următoare.
Declarația ministrului și interpretarea deputatului
Parlamentarul arată că, întrebat duminică seara, la Digi24, dacă românii vor avea de plătit taxe și impozite noi în 2027, ministrul Finanțelor a răspuns: "Nu-mi doresc taxe și impozite noi. Dar avem nevoie de sustenabilitate." În viziunea lui Popovici, această formulare nu exclude taxele noi, ci le justifică prin termenul de sustenabilitate.
Deputatul AUR explică faptul că termenul nu are sensul pe care i-l atribuie ministrul. În accepțiunea consacrată de Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro din 1992, sustenabilitatea se referă la echilibrul dintre dezvoltarea economică și protejarea resurselor, astfel încât nevoile actuale să fie acoperite fără a le compromite pe cele ale generațiilor viitoare.
Originea termenului: Acordul cu Banca Mondială
Potrivit lui Florin Popovici, cuvântul nu a fost ales la întâmplare, ci provine din Acordul de împrumut semnat cu Banca Mondială, iar în acest context sustenabilitatea înseamnă taxe mai mari.
"Cuvântul nu a fost ales întâmplător. El vine din Acordul de împrumut nr. 9953-RO cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (Banca Mondială), de 544 de milioane de euro, semnat la Washington, la 16 aprilie 2026, chiar de ministrul Nazare și ratificat prin Legea nr. 187/2026. În Anexa 1, sub titlul 'Pilonul I: Sporirea sustenabilității fiscale', sunt trecute drept acțiuni deja întreprinse de România majorarea TVA de la 19% la 21%, accizele majorate, impozitul de 16% pe dividende și CASS pe pensiile de peste 3.000 de lei. În limbajul Acordului, 'sustenabilitate' înseamnă taxe mai mari", a declarat parlamentarul AUR.
Riscul blocării relaxării fiscale
Florin Popovici avertizează că o eventuală relaxare fiscală promisă în programul de guvernare ar putea fi blocată de condițiile impuse de Bancă. Consecința este directă: programul de guvernare Niculescu promite scutiri de CASS și o ajustare realizată "nu prin poveri noi pentru contribuabilii corecți". Însă orice reducere a taxelor prevăzute în Acord poate fi invocată de Bancă drept abatere de la Program și poate atrage cererea de rambursare anticipată a fondurilor. Practic, relaxarea fiscală promisă românilor devine imposibilă, iar ministrul care a semnat Acordul cunoaște această situație, susține deputatul.
Povara dobânzilor și critica politicii fiscale
Deputatul subliniază că ministrul Nazare recunoaște el însuși povara lăsată generațiilor viitoare. România plătește anul acesta peste 60 de miliarde de lei dobânzi, iar conform estimării ministrului, peste 70 de miliarde anul viitor — o povară pe care, potrivit acestuia, o vor suporta "copiii și nepoții noștri".
În opinia lui Popovici, cauza este incapacitatea coaliției de a reduce risipa și de a colecta eficient taxele, în timp ce marile companii sunt favorizate. România pierde circa 30% din TVA, cel mai mult din UE, iar banii pe care statul nu îi colectează sunt ceruți de la cei care își achită deja taxele.
Deputatul AUR mai arată că ministrul Nazare, în Guvernul Bolojan, a redus la jumătate, prin OUG nr. 89/2025, impozitul minim pe cifra de afaceri al marilor companii, de la 1% la 0,5%, și a stabilit eliminarea lui din 2027. Ulterior, împreună cu Luca Niculescu, pe atunci secretar de stat în Ministerul Finanțelor și astăzi prim-ministru, a inițiat Ordonanța Guvernului nr. 6/2026, care a eliminat plafonul de deductibilitate de 1% pentru cheltuielile cu management, consultanță și drepturi de proprietate intelectuală plătite afiliaților din străinătate. Plafonul fusese introdus de același Guvern, prin Legea nr. 239/2025, și a fost abrogat la o lună după intrarea în vigoare.
Astfel, calea exportului de profit a fost redeschisă, iar golul este acoperit de contribuabilii români. O măsură introdusă în decembrie și abrogată în ianuarie nu reprezintă politică fiscală, ci un experiment pe seama României și o dovadă de amatorism, consideră parlamentarul. Coaliția a ales să nu oprească hemoragia cheltuielilor statului, pentru a-și proteja propriile interese, și să trimită nota de plată populației și mediului de afaceri autohton.
Cererile adresate ministrului Finanțelor
Florin Popovici îi cere ministrului Finanțelor să explice dacă bugetul pe 2027 va include taxe noi și să prezinte în fața Legislativului scrisoarea din 26 februarie 2026, precum și condițiile celui de-al doilea împrumut de la Banca Mondială, planificat până la 30 iunie 2027.
"Ce numește ministrul 'sustenabilitate' ar trebui să însemne colectare corectă, tăierea risipei, investiții protejate și o economie lăsată să crească, pentru ca generațiile viitoare să moștenească o țară dezvoltată, nu o datorie. Cerem ministrului Finanțelor să spună public dacă bugetul pe 2027 conține taxe noi, să prezinte Parlamentului scrisoarea din 26 februarie 2026 și condițiile celui de-al doilea împrumut de la Banca Mondială, planificat până la 30 iunie 2027. Poate că, între timp, domnul Nazare a înțeles și diferența dintre deficitul cash și cel ESA, asupra căreia i-am atras atenția la audierea pentru Guvernul Veștea, și nu va mai compara mere cu pere pentru a cosmetiza indicatorii. Iar 'sustenabilitatea' finanțelor publice începe cu cifre corecte", a declarat deputatul AUR.