Europarlamentarul Gheorghe Piperea (ECR/AUR) aduce în discuție ceea ce el numește „mafia consultanților”, un fenomen extins care a generat pierderi de 2 miliarde de euro în cazul României. Demersul său pornește de la o anchetă a Parchetului Național Financiar din Franța și vizează modul în care statele externalizează funcțiuni esențiale către companii private de profil.
Contextul declanșator și amploarea fenomenului
Parchetul Național Financiar din Franța, împreună cu autoritățile judiciare de la Bruxelles, a dispus sechestrarea a 65 de milioane de euro din conturile companiei americane de consultanță McKinsey. Investigația, activă din anul 2022, vizează suspiciuni de fraudă fiscală și spălare de bani, fiind derulată încă din perioada pandemiei de COVID-19.
Compania a acționat ca principal consultant al guvernului francez în gestionarea crizei sanitare, având contracte inclusiv cu administrația prezidențială. Concret, statul francez a delegat către McKinsey elaborarea de legi, proceduri și strategii referitoare la măsurile pandemice, inclusiv cele privind certificatul de vaccinare. Ulterior, aceste reglementări au fost contestate la Consiliul Constituțional din Franța, pe motiv că atribuții fundamentale ale statului au fost transferate către entități private, însă sesizarea a fost respinsă. Investigațiile jurnalistice au scos la iveală că unul dintre directorii strategici ai companiei era rudă cu președintele Consiliului Constituțional de la acel moment.
Modelul de business și implicațiile fiscale
McKinsey a furnizat servicii similare Comisiei Europene și altor 63 de state, printre care Australia, Canada și Noua Zeelandă, ceea ce explică uniformitatea măsurilor adoptate la nivel global în timpul pandemiei. În perioada 2021-2022, compania a raportat afaceri cumulate de 30 de miliarde de dolari, în timp ce economiile globale traversau o criză profundă.
Anchetele au relevat că McKinsey ar fi recurs la metode precum prețurile de transfer, externalizarea serviciilor și stabilirea rezidenței fiscale în jurisdicții cu regim preferențial, evitând astfel plata impozitelor în Franța și în Uniunea Europeană. Un raport al Senatului francez din 2022 a calificat aceste practici drept o formă „caricaturală” de optimizare fiscală, subliniind că societatea nu a achitat impozit pe profit în Franța timp de mai mulți ani, deși beneficia de contracte publice substanțiale.
Mecanismul descris funcționează printr-o rețea de interese care include numirea experților companiei în funcții cheie din administrație, pentru ca aceștia să revină ulterior în cadrul firmei pe poziții mai bine plătite. Această „ușă rotativă” și conflictele de interese conexe sunt considerate elemente definitorii ale unui sistem închis, care perpetuează dependența statului de serviciile de consultanță.
Impactul asupra României și programelor europene
Potrivit analizei lui Piperea, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României a fost redactat de aceiași consultanți care au încasat aproximativ 2 miliarde de euro de la statul român. Ulterior, aceleași firme facturează sume consistente companiilor care obțin contracte finanțate prin PNRR, SAFE sau fondurile de coeziune. Astfel, circuitul financiar se închide, implicând atât fonduri publice europene, cât și plăți din partea sectorului privat.
Europarlamentarul subliniază că acest sistem necesită izolarea opozanților, pentru a preveni orice perturbare a rețelelor stabilite. El face referire și la gestionarea financiară a sprijinului acordat Ucrainei, sugerând că traseul banilor nu este suficient de transparent pentru cetățenii statelor membre.
„Statul e prost, deci trebuie sfătuit și muls, ca să fie deștept.”
În ceea ce privește ritmul anchetei franceze, Piperea remarcă faptul că, deși procurorii au anunțat o strategie judiciară fermă, acțiunile au început tardiv, raportul Senatului fiind în 2022, iar practicile de optimizare fiscală fiind active de un deceniu. Există riscul ca faptele să se prescrie, ceea ce ar permite companiei să scape de consecințe legale.