Bulgaria a aprobat o creștere a salariului minim la 660 de euro lunar începând cu 1 ianuarie 2027, în timp ce România se află încă în negocieri pentru majorarea venitului minim la 5.000 de lei brut, discuții care generează tensiuni între sindicate, patronate și Guvern. Măsura de la Sofia vizează aproximativ 462.000 de angajați, însă sindicatele bulgare consideră că nivelul rămâne insuficient pentru un trai decent.
Decizia Bulgariei
Consiliul de Miniștri al Bulgariei a adoptat la 29 octombrie majorarea salariului minim lunar la 660 de euro, echivalentul a 3,98 euro pe oră, potrivit unui decret oficial la 3 noiembrie. Noul nivel se aplică angajaților cu normă întreagă, cu program de opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână. Creșterea este de 39,80 euro, respectiv 6,4%, față de nivelul actual de 620,20 euro.
Natalia Efremova, reprezentantă a Ministerului Muncii și Politicii Sociale din Bulgaria, a declarat că aproximativ 462.000 de salariați vor fi afectați. Ea a precizat că majorarea depășește rata anuală a inflației, estimată la 5,7%, și se încadrează în posibilitățile bugetului de stat.
Nemulțumirile sindicatelor bulgare
Deși organizațiile patronale reprezentative la nivel național au susținut majorarea, sindicatele bulgare o consideră insuficientă. Propunerea a fost discutată pe 23 octombrie în cadrul Consiliului Național pentru Cooperare Tripartită, însă negocierile s-au încheiat fără un acord între partenerii sociali.
Confederația Muncii „Podkrepa” a avertizat că, după plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit, angajații cu salariul minim vor primi aproximativ 512 euro net lunar. Sindicaliștii susțin că acest nivel nu asigură un trai decent și îi plasează pe salariații bulgari cu venituri minime pe ultimul loc în Uniunea Europeană din perspectiva remunerației nete. Confederația Sindicatelor Independente din Bulgaria (CITUB) a solicitat un salariu minim de 690 de euro.
Noul mecanism de calcul
Majorarea programată pentru 2027 este prima stabilită prin noul mecanism introdus în legislația muncii din Bulgaria. Anterior, salariul minim era determinat prin raportare la 50% din salariul mediu brut pentru o anumită perioadă.
Noul sistem introduce un interval de referință, cu un prag inferior și unul superior. Pragul inferior nu poate coborî sub salariul minim din anul precedent, iar plafonul superior este calculat pe baza a patru indicatori socioeconomici:
- puterea de cumpărare și costul vieții;
- nivelul și distribuția salariilor;
- dinamica salarială;
- productivitatea muncii pe termen lung.
Fiecare indicator are o pondere de 25% în formula de calcul. Sindicatele și patronatele trebuie să negocieze nivelul salariului minim pentru anul următor până la 15 mai, iar Guvernul trebuie să adopte decizia până la 15 august. La fiecare trei ani va fi evaluat și caracterul adecvat al salariului minim, folosind drept repere 60% din salariul median brut și costul vieții.
Negocierile din România
În timp ce Bulgaria și-a stabilit deja nivelul pentru anul viitor, în România continuă discuțiile privind o posibilă majorare de la 4.325 de lei la 5.000 de lei brut, începând cu 1 ianuarie 2027. Cele cinci confederații sindicale reprezentative solicită o creștere de 675 de lei brut, argumentând că angajații trebuie să recupereze o parte din puterea de cumpărare pierdută din cauza inflației.
În prezent, salariul minim brut este de 4.325 de lei, iar venitul net corespunzător este de aproximativ 2.699 de lei. Dacă propunerea sindicatelor va fi acceptată, salariul net ar putea ajunge la aproximativ 2.981 de lei, ceea ce ar însemna un plus de 282 de lei lunar pentru angajați. Datele Blocului Național Sindical arată că aproximativ 720.000 de angajați cu normă întreagă sunt plătiți în prezent cu salariul minim pe economie.
Reprezentanții mediului de afaceri se opun unei noi creșteri, susținând că firmele suportă deja costuri ridicate și că o majorare a cheltuielilor salariale ar putea fi transferată în prețurile produselor și serviciilor. Dragoș Petrescu, reprezentant al Confederației Patronale Concordia, a avertizat asupra consecințelor pentru consumatori.
„Orice creștere de salariu se duce în preț, or, în final, tot clienții noștri, respectiv românii, au de suferit”, a declarat acesta.
Ministrul Muncii, Florin Manole, consideră că opoziția patronatelor nu reprezintă o situație nouă. Într-un interviu, ministrul a amintit că reprezentanții mediului de afaceri s-au opus unor creșteri salariale inclusiv în perioadele în care economia României înregistra ritmuri ridicate de dezvoltare.
„Așa este, patronatele au fost supărate pe creșterea salariului minim și atunci când România avea creștere economică de 7,9% și când economia era într-o maximă ascensiune. Uitându-ne acum înapoi, ne gândim: Doamne, dar oamenii ăștia n-au avut niciun pic de echilibru în discursul public. Sigur, în momentul ăla, discuția era anticipativă: să vedem dacă asta va duce la scăderea numărului de salariați? Vom avea probleme în piața muncii? Era o dezbatere. Acum au trecut ani de zile, ne uităm înapoi și ne dăm seama că ori era calcul incorect, ori era rea-credință”, a afirmat Manole.
Ministrul susține că negocierile trebuie să respecte cadrul legislativ existent și să se bazeze pe argumente economice, nu pe poziții inflexibile.
„Deci ar trebui ca la masa Comitetului Tripartit să avem parteneri sociali de bună-credință, care folosesc argumente, care pun interesul public dincolo de interesul imediat personal sau de business. Pentru că, altfel, înseamnă că nu avem o înțelegere corectă a momentului actual. Momentul actual impune echilibru, impune comunicare și consultare corectă, nu poziții din start inflexibile. Nu «să nu crească» sau «da, trebuie să crească nu știu cu cât». Trebuie să avem o discuție. Asta deși noi avem lege în vigoare. Păi nu mai respectăm și legea aia? De ce o mai avem? Au cerut sindicate și patronate lege care să dea predictibilitate pe evoluția salariului minim și să o dezlege de subiectivismul politic și să o lege de indicatori macroeconomici. Avem asta. Avem și directivă europeană. Ar fi trebuit ca genul acesta de reglementări, Directiva Europeană și transpunerea ei în legislația românească, să nu mai lase loc de foarte mult subiectivism decât în marja aia pe care ne-o spune directiva (…). Ok, suntem într-o situație excepțională, dar la un moment dat, cât mai curând, trebuie să revenim la matca legală”, a adăugat ministrul Muncii.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că stabilirea salariului minim pentru 2027 trebuie să țină cont și de resursele bugetare disponibile.
„Rolul Ministerului de Finanțe este să propună parametrii credibili pentru aceste decizii, să precizeze în clar care-i spațiul fiscal disponibil, iar mai departe decizia va fi politică și se va lua în Guvern”, a explicat ministrul.
O hotărâre privind salariul minim din România este așteptată după cea de-a doua rectificare bugetară, posibil în a doua jumătate a lunii noiembrie.
Clasamentul salariilor minime în UE
Diferențele salariale dintre România și celelalte state europene rămân importante. Potrivit datelor Eurostat valabile la 1 iulie 2026, salariul minim brut din România era de aproximativ 825 de euro lunar, ceea ce plasa țara pe locul 20 dintre cele 22 de state membre ale Uniunii Europene care au un salariu minim național.
Sub România se aflau Letonia, cu 780 de euro, și Bulgaria, cu aproximativ 620 de euro. La polul opus, Luxemburg avea un salariu minim de 2.771 de euro, urmat de Irlanda, cu 2.391 de euro, și Germania, cu 2.343 de euro.