Parlamentul României a aprobat, cu o majoritate covârșitoare, dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane pe teritoriul țării, într-un vot marcat însă de absențe și poziții neașteptate în rândul coaliției de guvernământ.
Detaliile votului și contextul strategic
În ședința comună din 11 martie 2026, 297 de parlamentari au fost înregistrați prezenți. Dintre aceștia, 272 au votat pentru, 18 s-au opus, 5 s-au abținut, iar doi, deși prezenți, nu și-au exprimat votul. Decizia a avut ca obiect aprobarea solicitării președintelui, înaintată la propunerea prim-ministrului după consultarea CSAT. Miza a fost autorizarea venirii unor capabilități defensive americane, menționate în spațiul public ca avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și comunicații satelitare, cu referire la baza de la Mihail Kogălniceanu.
Prezența și absențele pe partide
Deși majoritatea pro-occidentală a trecut hotărârea fără emoții, analiza nominală a votului evidențiază absențe consistente în partidele coaliției. Iată cum s-a structurat prezența:
- Camera Deputaților: PSD (86 prezenți din 93), PNL (45 din 51), USR (39 din 40), UDMR (15 din 22).
- Senat: PSD (26 prezenți din 36), PNL (20 din 22), USR (16 din 19), UDMR (5 din 10).
Printre cei care au lipsit se numără parlamentari precum Radu Moisin (PNL), care și-a motivat absența pe rețelele sociale prin lipsa unor explicații clare privind consecințele pentru România. Un caz particular este cel al lui Paul Stănescu, singurul social-democrat prezent care nu a votat „DA”.
Cine a votat împotrivă sau s-a abținut
Voturile contra și abținerile au venit aproape exclusiv din partea opoziției radicale. AUR a absentat în bloc, cu excepția unui senator care s-a abținut. În schimb, grupul PACE din Senat, format din foști parlamentari SOS și POT, a avut șase membri prezenți care au votat toți pentru.
Lista celor care au votat „NU” sau s-au abținut include parlamentari din SOS RO, POT și neafiliați, precum: Ana-Marcela Baș, Codruța-Maria Corcheș, Tudor Ionescu, Paul-Ciprian Pintea, Gabriela Porumboiu și Mihai-Adrian Țiu.
Semnificația votului și absențele explicite
Votul a transmis două mesaje simultane. Pe de o parte, a consolidat cooperarea strategică cu SUA printr-o majoritate largă. Pe de altă parte, absențele din partidele guvernamentale sugerează o anumită disconfort în fața unui subiect sensibil. Unele absențe pot avea motive obiective, dar altele par a fi o formă de evitare a responsabilității într-o decizie cu implicații militare majore.
Nu am putut vota implicarea României în operațiuni militare din moment ce nu au fost prezentate în mod clar şi complet consecințele asupra țării noastre, deşi am solicitat aceste explicații. Avem nevoie de puțină rațiune dincolo de propaganda de război!
Așa a explicat deputatul PNL Radu Moisin alegerea sa de a lipsi, într-un post pe Facebook care reflectă rezerva unor politicieni față de acest vot.