Creșterea cotațiilor petrolului are efecte în lanț asupra economiei, amplificând inflația și reducând veniturile reale ale populației, cu implicații care depășesc cu mult simpla cheltuială la pompă.
Mecanismele de transmitere a șocului petrolier
Pentru economiile importatoare, o majorare a prețului țițeiului acționează similar unei taxe suplimentare aplicate transportului, producției și consumului. Analize economice indică faptul că această scumpire tinde să propulseze inflația. Impactul nu se limitează la combustibili, ci se răspândește prin intermediul costurilor de transport, agricultură, industrie și importuri, iar dacă șocul persistă, prin salarii și anticipații.
Pentru România, o țară încă dependentă masiv de importurile de petrol și produse petroliere, o nouă creștere susținută riscă să întârzie procesul de dezinflație, să erodeze veniturile reale și să mențină costurile de finanțare la niveluri ridicate pentru o perioadă prelungită.
Relația dintre petrol și inflație nu este uniformă sau liniară. Studiile arată că impactul variază în funcție de țară și sector:
- Transportul, combustibilii și echipamentele sunt cele mai expuse.
- În țările importatoare, creșterile de preț ale petrolului se transmit mai puternic în economie decât scăderile.
În esență, scumpirea se reflectă rapid în prețuri, dar ieftinirea are un efect mai lent și mai slab de coborâre a acestora.
Valurile inflaționiste succesive
Primul val inflaționist este cel direct și imediat. Creșterea prețului internațional al țițeiului se transmite puternic către combustibilii de transport. Ca urmare, benzina și motorina se scumpesc, iar cheltuielile gospodăriilor cresc instantaneu.
Al doilea val afectează întreprinderile. Majorarea carburanților duce la creșterea costurilor de transport și logistică, care se repercutează rapid asupra prețului aproape oricărui produs care trebuie mutat din fabrică în depozit și apoi pe raft. Analizele confirmă că transportul, combustibilii, echipamentele și, în numeroase cazuri, alimentele sunt printre sectoarele cele mai sensibile la astfel de șocuri.
În perioada 2021-2022, aportul inflaționist al combustibililor la rata anuală a inflației a fost estimat la aproximativ 2 puncte procentuale în 2021 și 1 punct procentual în 2022, efect fiind atenuat parțial de schema de compensare a prețurilor la pompă.
Al treilea val, deși mai puțin vizibil, este adesea mai periculos, afectând cursul valutar, balanța externă și marjele de profit ale firmelor. O creștere a prețului petrolului afectează negativ Produsul Intern Brut prin:
- Reducerea venitului disponibil al populației.
- Comprimarea marjelor companiilor energo-intensive.
- Deteriorarea balanței comerciale.
În 2022, factura de import pentru produse energetice a fost aproape triplă față de 2021, atingând circa 7,4 miliarde euro pentru categoria „combustibili minerali, lubrifianți și materiale conexe”. În 2023, deficitul acestei grupe s-a redus cu aproximativ 30%, la 5,2 miliarde euro, odată cu scăderea prețurilor la energie și ajustarea consumului intern.
Efecte secundare și vulnerabilitatea României
Ulterior apar efectele de rundă a doua, care implică salarii, servicii și anticipații. O creștere a inflației indusă de petrol tinde să fie urmată, în spațiul european, de majorări salariale de magnitudine apropiată în următoarele două trimestre. Inflația de bază și anticipațiile reacționează mai lent, dar în mod cert. În această fază, șocul inițial al combustibililor încetează să fie doar o problemă energetică și devine o problemă generală de prețuri.
România rămâne foarte vulnerabilă la acest tip de șoc extern. Țițeiul și produsele petroliere au constituit principala sursă de energie primară în 2023, cu o pondere de 36,1% din totalul resurselor, iar dependența de importuri a fost de 71% din necesar. În aceste condiții, fluctuațiile pieței petrolului pătrund direct în economie prin costurile de import, costurile de producție și prețurile finale.
Datele recente confirmă această vulnerabilitate. Potrivit Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflației a fost de 9,3% în februarie 2026. Conform metodologiei armonizate a Eurostat, România a înregistrat o inflație anuală de 8,3% în aceeași lună, cea mai ridicată din Uniunea Europeană.
Legătura cu petrolul este evidentă și în dinamica componentelor inflației. Inflația a încheiat anul 2024 la 5,14%, iar pe segmentul combustibililor ritmul anual de creștere a prețurilor s-a accelerat în 2024 cu 2,7 puncte procentuale, până la 5,1%, în contextul majorării accizelor din ianuarie și iulie.
În prima parte a anului 2025, inflația a scăzut la 4,85% în aprilie, în bună măsură datorită faptului că prețurile interne ale carburanților au reflectat corecția cotației Brent. Acest fapt demonstrează că în România combustibilii reacționează vizibil la combinația dintre prețul petrolului internațional, fiscalitate și curs de schimb.
Un aspect crucial este că nu orice scumpire a petrolului generează același efect. Transmiterea către inflație este mai puternică atunci când creșterea prețului petrolului are loc pe fondul unor șocuri de cerere, comparativ cu șocurile pure de ofertă. De asemenea, pas-through-ul este mai intens în perioadele în care inflația este deja ridicată. În plus, răspunsul prețurilor de consum la o majorare a petrolului este ușor mai pronunțat decât reacția la o scădere, ceea ce confirmă ideea că scumpirile se manifestă mai rapid și mai clar decât ieftinirile.