Cum două instituții plătite din banii publici refuză, pe rând, să-și facă treaba, chiar și după ce au admis în scris că încălcarea legii există
Există o stradă în Craiova, Sărărilor, numărul 7, unde legea mediului a fost umilită metodic, în scris, cu ștampilă, cu număr de înregistrare și cu semnătura comisarului-șef. Și unde, la șase zile după ce Garda Națională de Mediu a pretins că a rezolvat problema, basculantele s-au întors să descarce moloz peste aceeași sancțiune care, teoretic, ar fi trebuit să le oprească.
Acesta nu este un incident. Este un tipar. Iar tiparul se numește eșec instituțional asumat.
Dovada scrisă că Garda de Mediu știe exact ce se întâmplă
Răspunsul oficial al Comisariatului Județean Dolj al Gărzii Naționale de Mediu, emis în luna aprilie a acestui an și semnat de comisar-șef Calinoiu Gheorghe, nu lasă loc de interpretări. Citat literal din actul public:
„Cele menționate în sesizare sunt adevărate. Pe terenul cu care se învecinează cartierul rezidențial, B&B Residence SRL utilizează terenul pentru depozitarea diverselor materiale provenite din activități de construcții și demolări (paleți, saci cu adezivi, elemente de schelă, pietriș și nisip) și deșeuri din construcții și demolări."
Mai clar nu se poate. Instituția recunoaște, negru pe alb, că sesizarea cetățenilor este adevărată. Recunoaște că firma B&B Residence SRL folosește ilegal terenul. Și anunță, cu gravitatea funcționarului care bifează un dosar, că societatea a fost sancționată pentru încălcarea art. 20 alin. (4) din OUG nr. 92/2021 și că s-au dispus trei măsuri cu termen, urmărite „îndeaproape" de comisarii GNM Dolj.
„Îndeaproape." Să reținem cuvântul. O să ne întoarcem la el.
23 aprilie 2026: „îndeaproape" înseamnă, în dialectul Gărzii de Mediu, „deloc"
La mai puțin de o săptămână de la emiterea răspunsului oficial, pe același teren, la aceeași adresă, aceeași firmă descarcă din nou moloz și pământ. Nu pe furiș, nu noaptea, nu ascuns, ci ziua, în văzul tuturor, în văzul rezidenților care respiră praful rezultat, în văzul unei Gărzi de Mediu ale cărei birouri se află la mai puțin de trei kilometri, pe Frații Buzești nr. 17.
Cetățeanul ridică telefonul. Sună la Garda Națională de Mediu, Comisariatul Județean Dolj. Aceeași instituție care acum o săptămână scria, cu mândria actului îndeplinit, că va urmări măsurile „îndeaproape".
Răspunsul pe care îl primește este o mică monstruozitate administrativă:
„Nu avem oameni. Sunați la Poliția Locală."
Cetățeanul sună, ascultător, la Poliția Locală Craiova. Răspunsul este o altă monstruozitate, simetrică:
„E teren privat. Să intervină Garda de Mediu cu Poliția Națională."
Așadar: instituția care a emis sancțiunea nu are oameni să o pună în aplicare. Instituția la care este trimis cetățeanul nu are competență. Iar cetățeanul, plătitor de taxe pentru ambele, rămâne cu telefonul în mână și cu praful de moloz pe balcon.
Felicitări. Așa arată statul român în acțiune în aprilie 2026.
„Nu avem oameni", traducere juridică
Hai să lămurim ceva. „Nu avem oameni" nu este un răspuns legal. Este o capitulare. Și, mai grav, este o capitulare în fața unei situații pe care Garda Națională de Mediu nu mai are dreptul să o trateze drept simplă contravenție.
Pentru că atunci când o firmă deja sancționată pentru abandonarea deșeurilor continuă să abandoneze deșeuri, fapta nu mai este chestiune de proces-verbal. Intră sub incidența art. 66 alin. (1) lit. h) din OUG nr. 92/2021, care prevede pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 5 ani sau amendă penală pentru abandonarea deșeurilor.
Adică: infracțiune. Adică: dosar penal. Adică: obligația Gărzii de Mediu de a sesiza Parchetul, nu de a pasa cetățeanul la Poliția Locală ca pe un apel greșit.
În loc de asta, comisar-șef Calinoiu Gheorghe îi spune cetățeanului că ar trebui să sune în altă parte. În traducere: „Am semnat sancțiunea, mi-am făcut cifrele, mi-am trimis raportul. Restul nu mă mai privește."
Îl privește. Îl privește profund. Pentru că semnătura de pe răspunsul oficial al Gărzii de Mediu angajează instituția și, juridic, pe semnatar.
Poliția Locală, a doua piesă dintr-un mecanism care nu funcționează
Poliția Locală Craiova, la rândul ei, nu iese curată din această poveste. Invocarea „terenului privat" ca scuză pentru inacțiune este un truc vechi și fals. Basculantele nu apar pe teren prin teleportare, ci circulă pe drum public, cu număr de înmatriculare vizibil, transportând deșeuri din construcții a căror trasabilitate este reglementată strict.
A opri o basculantă pe drum public și a verifica documentele de transport pentru deșeuri este exact atribuția Poliției Locale. Faptul că descărcarea are loc ulterior, pe teren privat, nu face nicăieri să dispară infracțiunea contravențională comisă în timpul transportului.
Dar e mai simplu să spui „teren privat" și să închizi telefonul.
Cine plătește factura acestei lașități administrative
Locuitorii orașului Craiova. Zi de zi.
Plătesc cu aerul pe care îl respiră: particule PM10 și PM2.5 din depozitele neacoperite de moloz, pietriș și nisip, cu impact documentat asupra sistemului respirator.
Plătesc cu sănătatea publică: terenul viran, acoperit de deșeuri, este un habitat de manual pentru rozătoare, cu riscuri directe de leptospiroză și salmonella.
Plătesc cu apa din subteran: depozitarea necontrolată pe sol neimpermeabilizat contaminează pânza freatică, o resursă pe care nimeni nu o reface la loc.
Plătesc cu valoarea propriilor locuințe, care scade constant, pentru că nimeni nu cumpără un apartament cu vedere la o groapă de gunoi ilegală tolerată de autorități.
Și plătesc, bineînțeles, cu impozitele care întrețin aceleași autorități care le întorc spatele.
Cinci întrebări la care Craiova merită un răspuns public
- Domnule comisar-șef Calinoiu Gheorghe: cum explicați că măsurile pe care v-ați angajat să le urmăriți „îndeaproape" au fost ignorate de B&B Residence SRL la scurt timp după emiterea sancțiunii, iar instituția pe care o conduceți refuză telefonic să intervină?
- Garda Națională de Mediu, Comisariatul Județean Dolj: câți oameni sunt necesari pentru a deplasa un comisar pe o distanță de trei kilometri, pentru a constata flagrant nerespectarea propriei sancțiuni?
- Comisariatul General al Gărzii Naționale de Mediu: este aceasta practica standard în subordine, sancțiuni emise pentru statistică și apoi abandonate în fața primului „nu avem oameni"?
- Poliția Locală Craiova: de când transportul ilegal de deșeuri pe drum public nu mai este de competența dumneavoastră?
- Primăria Craiova: ce faceți în legătură cu șantierele B&B Residence SRL de pe raza municipiului, de unde provine, în mod demonstrabil, o parte din molozul descărcat pe Sărărilor nr. 7, și cu autorizațiile de construire care permit, de facto, această circulație ilegală a deșeurilor?
Concluzie, fără menajamente
Dacă în anul 2026, într-un oraș reședință de județ, o firmă de dezvoltare imobiliară poate fi sancționată oficial de Garda Națională de Mediu pentru abandonarea deșeurilor și poate continua, câteva zile mai târziu, exact aceeași activitate, fără nicio consecință, atunci Garda Națională de Mediu nu este o instituție. Este un ștampilator cu salariu bugetar.
Dacă Poliția Locală Craiova răspunde cetățeanului cu „teren privat" în loc să oprească basculantele pe drum public, atunci Poliția Locală nu este o instituție de ordine. Este un call-center al pasării de responsabilitate.
Și dacă singura consecință reală a unei sesizări corect formulate, corect înregistrate, corect admise ca întemeiată de autoritate, este că cetățeanul primește un răspuns pe hârtie și continuă să respire praf, atunci Craiova anului 2026 nu are o problemă cu o firmă. Are o problemă cu instituțiile ei.
Iar problema aceasta nu se va rezolva de la sine. Se va rezolva doar când presa, opinia publică și, dacă e nevoie, Parchetul vor întreba, unul câte unul, pe fiecare funcționar care a semnat un document, ce a făcut concret pentru ca acel document să conteze.
Până atunci, basculantele vor continua să descarce. Iar comisar-șef Calinoiu nu va avea, în continuare, „oameni".
