Vicepremierul Tánczos Barna a afirmat, miercuri, la Petrești, că reformele pensiilor magistraților sunt esențiale și că amânarea unei decizii de către Curtea Constituțională poate avea consecințe financiare grave pentru bugetul României, riscând pierderea a sute de milioane de euro.
Tánczos Barna a declarat că, deși CCR este o instituție de respectat și un pilon al democrației, este necesar să se ia în considerare impactul financiar. El a subliniat că România nu își permite să piardă fonduri europene nerambursabile din cauza amânărilor repetate.
Curtea Constituțională a României a amânat pentru 18 februarie 2026 decizia privind pensiile de serviciu ale magistraților. Aceasta reprezintă a cincea amânare în acest dosar controversat.
Judecătorii constituționali au decis să studieze solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la statutul magistraților din România.
Într-o comunicare, CCR a motivat amânarea prin necesitatea de a analiza documentele depuse recent de către autorul sesizării.
Judecătorul Gheorghe Stan, care se afla în concediu legal, a participat la ședință, respectând prevederile legale care cer prezența tuturor magistraților implicați în dezbateri la deliberări.
Marți, Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut oficial CCR să sesizeze CJUE pentru a verifica compatibilitatea măsurilor naționale cu dreptul Uniunii Europene, invocând principii precum proporționalitatea, egalitatea și securitatea juridică.
Pe 5 decembrie 2025, ÎCCJ a sesizat CCR cu privire la neconstituționalitatea legii pensiilor speciale susținute de premierul Ilie Bolojan.
Potrivit ÎCCJ, legea discriminează magistrații, încalcă independența justiției și elimină de facto pensia de serviciu pentru această categorie, încălcând standarde internaționale și jurisprudența CJUE și CEDO.
Curtea a mai menționat că, din peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, aproximativ 190.000 aparțin sistemului de apărare și ordine publică, iar peste 10.000 celorlaltor categorii profesionale, inclusiv magistrați.
Bugetul necesar pentru plata pensiilor de serviciu pentru toate categoriile, exceptând cele din sistemul de apărare, a fost de 2,2 miliarde de lei. Bugetul pentru pensiile militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut, iar aceștia se pot pensiona la vârsta de 48-49 de ani cu o vechime de 25 de ani în magistratură.
Legea susținută de premierul Ilie Bolojan, pe care și-a angajat răspunderea pe 2 decembrie, modifică mai multe aspecte cheie.
Cuantumul viitoarelor pensii va scădea de la 80% la 70% din ultimul salariu net și va fi calculat ca 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, fără a depăși 70% din ultima indemnizație netă.
Perioada de tranziție a fost majorată de la 10 la 15 ani, ceea ce înseamnă că peste 15 ani magistrații se vor pensiona la vârsta de 65 de ani.
Vârsta standard de pensionare va crește progresiv cu un an anual până în 2042.
Magistrații își vor putea continua dreptul la pensionare anticipată după 35 de ani de vechime, dar vor fi supuși unei penalizări anuale de 2% dacă nu au împlinit vârsta standard de 65 de ani.