Conform unei publicații a Băncii Naționale a României, intitulată Caiete de studii nr. 66, economia României ar fi înregistrat o creștere cu 1,2 puncte procentuale mai mică în intervalul 2022-2024 în absența fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Analiza indică faptul că fondurile europene, inclusiv cele din PNRR și cadrul financiar multianual obișnuit, au contribuit la atenuarea efectelor pandemiei de COVID-19 și au sprijinit redresarea. Autorii subliniază că o creștere cu 1% din PIB a fondurilor structurale și de coeziune se corelează, în medie, cu un impact imediat de aproximativ 0,5 puncte procentuale asupra creșterii PIB, la care se adaugă efecte ulterioare. Studiul evidențiază și importanța cadrului instituțional, deoarece în economiile cu instituții slabe impactul acestor fonduri este limitat, pe când îmbunătățirea calității instituționale amplifică semnificativ efectele pozitive.
În cazul specific al PNRR, construirea unui scenariu contrafactual pentru PIB a demonstrat că, fără programul respectiv și fără cheltuielile aferente de 1,6% din PIB, performanța economică a perioadei menționate ar fi fost inferioară cu până la 1,2 puncte procentuale. Criza de sănătate publică a accentuat vulnerabilitățile economice, subliniind necesitatea unei mai bune pregătiri pentru șocuri viitoare, context în care a fost lansat programul european Next Generation EU și mecanismul său central, care a stat la baza PNRR-urilor naționale.
Implementarea planului în Românie a întâmpinat întârzieri, cauzate de suprapunerea cu alte șocuri majore, precum creșterile de prețuri și războiul din Ucraina, precum și de limitările capacității administrative. Aceste dificultăți s-au tradus într-un ritm lent al investițiilor și reformelor, ducând la amânări în solicitarea plăților și, în final, la o renegociere a PNRR. Această revizuire, necesară și din cauza termenului limită din august 2026, a inclus reducerea componentei de împrumuturi cu aproximativ 2% din PIB. Cu toate acestea, la finele anului 2024, România se situa ușor peste nivelul altor economii regionale, precum Polonia, Ungaria sau Cehia, în ceea ce privește fondurile efectiv utilizate.
Studiul analizează și perspectivele după încheierea PNRR în 2026, evidențiind riscul unui impact negativ asupra creșterii economice prin reducerea investițiilor totale, întrucât capacitatea sectorului privat de a compensa este relativ redusă, iar spațiul fiscal public este limitat. Acest potențial șoc ar putea fi parțial atenuat de efectele persistente ale proiectelor deja finalizate, de impactul reformelor structurale din PNRR și de demararea altor programe investiționale, cum ar fi SAFE.
Pentru programul SAFE, multiplicatorii estimați și ipotezele de absorbție integrală sugerează un impact cumulat asupra creșterii economice, inclusiv efecte secundare, cuprins între 1,4 și 3,5 puncte procentuale până în 2030. Totuși, autorii abordează cu prudență rolul acestui program ca factor compensator potențial, din cauza incertitudinilor legate de alocări, condiționalități și calendarul de implementare pentru România.
Până la sfârșitul lunii noiembrie 2025, România atrăsese aproximativ jumătate din alocarea renegociată a PNRR, care se ridică la 21,4 miliarde euro. Dacă fondurile PNRR rămase, echivalente cu 2,7% din PIB, vor fi absorbite integral până în 2026, se poate anticipa un impact pozitiv de peste 1 punct procentual asupra creșterii economice din acel an, deși această estimare este considerată optimistă și trebuie interpretată cu precauție. Neatragerea acestor fonduri ar putea duce fie la suspendarea proiectelor până la găsirea unor finanțări alternative, fie la realizarea lor din surse proprii în 2026, cu un impact semnificativ asupra deficitului bugetar.
După august 2026, încetarea fluxurilor financiare PNRR va implica o discontinuitate în investițiile publice, cu efecte macroeconomice. Cu toate acestea, studiul apreciază că riscul unui „șoc investițional” major este redus, deoarece impactul poate fi amortizat prin mai multe canale. Autorii lucrării sunt Cristina Anghelescu, Daniel Dăianu, Tudor Grosu și David Orțan.