Secretarul general al ONU, António Guterres, a caracterizat recentele operațiuni militare ale Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului drept un „act flagrant de agresiune”. În același timp, reprezentanții celor două state și-au justificat acțiunile, susținând că procesul diplomatic a ajuns la un punct mort.
Dezbaterea în Consiliul de Securitate
Dezbaterile Consiliului de Securitate al ONU privind situația din Iran s-au încheiat duminică noaptea, în jurul orei 01.00, ora României, după aproximativ două ore de discuții. Reuniunea de urgență a fost convocată ca răspuns la atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, pe fondul escaladării conflictului regional. La discuții au luat cuvântul toți cei 15 membri ai Consiliului, secretarul general António Guterres, precum și ambasadorii Iranului și Israelului.
Poziția oficială a ONU și a Iranului
António Guterres a descris acțiunile militare ca o „încălcare ilegală” a Cartei ONU. El a condamnat și represaliile iraniene, avertizând că situația riscă să scape de sub control. Ambasadorul Iranului a subliniat că atacurile au avut loc în plin proces de negocieri nucleare, subminând astfel eforturile diplomatice.
Ultimele runde de discuții privind programul nuclear al Iranului s-au desfășurat la Geneva, în februarie.
Discuțiile au fost indirecte, între delegațiile iraniană și americană, mediate de Oman. Obiectivul era găsirea unui nou acord care să limiteze programul nuclear iranian și să deblocheze relațiile dintre Teheran și Washington.
Argumentele SUA și Israelului și blocajul diplomatic
Reprezentanții Statelor Unite și ai Israelului au prezentat o poziție diferită, afirmând că discuțiile ajunseseră la un punct final și că nu exista justificare pentru continuarea lor. Această confruntare a evidențiat o divizare profundă în interiorul Consiliului de Securitate. Nu există un consens asupra pașilor următori, iar procesul diplomatic rămâne practic blocat. Contextul acestor negocieri îl reprezintă fostul acord nuclear din 2015, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018, în timpul primei administrații Donald Trump.