Veniturile salariale au crescut nominal, însă puterea de cumpărare s-a erodat pentru a 14-a lună consecutiv. Analiștii economici arată că scumpirile au depășit majorările salariale, iar Institutul Național de Statistică confirmă această tendință îngrijorătoare pentru nivelul de trai.
Salarii mai mari, dar bani mai puțini în coșul de cumpărături
Conform datelor recente, în luna august salariul mediu net a atins 5.688 de lei, înregistrând o creștere de aproximativ 300 de lei față de aceeași perioadă a anului precedent. Totuși, această majorare nu reușește să compenseze scumpirile, astfel încât nivelul de trai al populației nu doar că nu a avansat, ci s-a deteriorat, potrivit analistului economic Adrian Negrescu.
Specialistul subliniază că august a marcat a 14-a lună consecutivă în care salariul real a scăzut. Creșterea de 5,6% a veniturilor salariale a fost depășită de avansul prețurilor, care a depășit 6% în aceeași perioadă. Prin urmare, românii primesc mai mulți lei, dar cu aceștia pot achiziționa mai puține bunuri și servicii.
„Majorările salariale nu acoperă scumpirile, iar nivelul de trai nu a crescut, ci s-a erodat”, a explicat consultantul economic.
Cheltuielile esențiale pun cea mai mare presiune
Cele mai severe dificultăți apar în cazul cheltuielilor obligatorii, de care oamenii nu se pot lipsi. Serviciile s-au scumpit cu peste 11% într-un an, iar carburanții, chiriile și energia figurează printre categoriile care apasă cel mai puternic asupra bugetelor populației. Acestea nu sunt costuri de la care se poate renunța cu ușurință.
Familiile care plătesc chirii sau rate bancare resimt tot mai devreme presiunea cheltuielilor lunare. Într-o primă fază, oamenii renunță la vacanțe, haine și ieșiri în oraș, însă pe măsură ce bugetul se restrânge, pot ajunge să reducă inclusiv cheltuielile pentru alimente. Pensionarii și familiile cu venituri mici sunt cei mai afectați, deoarece cea mai mare parte a veniturilor lor este destinată alimentelor, utilităților și transportului.
„Pentru ei, inflația nu e un procent din statistici, ci o taxă ascunsă pe care o plătesc zilnic”, afirmă consultantul economic.
Scăderea puterii de cumpărare produce efecte și asupra economiei. Pe măsură ce populația își reduce cheltuielile, consumul scade, comercianții vând mai puțin, iar firmele ajung să amâne angajările și investițiile.
Măsuri propuse pentru noul guvern
Adrian Negrescu consideră că noul executiv nu poate opri peste noapte scumpirile provocate de evoluțiile internaționale ale prețurilor petrolului și materiilor prime, dar poate evita măsurile care ar alimenta suplimentar inflația. Una dintre priorități ar trebui să fie predictibilitatea fiscală, prin evitarea unor noi taxe pe consum și a majorărilor de accize în 2027.
„Fără taxe noi pe consum și fără majorări de accize în 2027, pentru că fiecare taxă nouă ajunge imediat în prețuri”, susține consultantul economic.
În opinia sa, reducerea deficitului bugetar ar trebui să se bazeze pe reforma statului și pe îmbunătățirea colectării veniturilor, inclusiv prin combaterea evaziunii fiscale, nu pe transferarea poverii asupra contribuabililor care își plătesc obligațiile.
„Un buget credibil liniștește piețele, stabilizează cursul leului și dă BNR spațiu să reducă dobânzile”, explică Negrescu.
În ceea ce privește energia și carburanții, consultantul susține menținerea mecanismului de ajustare a accizelor în funcție de cotațiile internaționale, precum și încurajarea concurenței și a producției interne. El avertizează că plafonarea prețurilor poate avea efecte nedorite, inclusiv apariția penuriilor. O altă direcție importantă este utilizarea eficientă a fondurilor europene pentru investiții în energie, infrastructură și agricultură, domenii care pot contribui la reducerea costurilor pe termen lung.
Când ar putea reveni puterea de cumpărare
O revenire a puterii de cumpărare nu este așteptată imediat. Potrivit lui Adrian Negrescu, evoluția inflației va continua să fie influențată de prețurile energiei și carburanților, dar și de cursul de schimb. Consultantul avertizează că iarna și începutul anului viitor vor continua să pună presiune asupra bugetelor populației. O ameliorare reală, în care salariile să crească mai repede decât prețurile, ar putea apărea abia în a doua jumătate a anului 2027.
Acest scenariu depinde însă de evitarea unor noi șocuri fiscale și de temperarea tensiunilor de pe piețele internaționale ale energiei.
„Până atunci, adevărul este simplu și incomod: salariile cresc, dar românii trăiesc mai prost decât acum un an. Iar fără o politică economică predictibilă, riscăm ca această perioadă de sacrificii să se prelungească mai mult decât ne permitem”, a concluzionat Adrian Negrescu.
În luna septembrie, rata anuală a inflației a urcat la 6,61%, de la 6,17% în august. Banca Națională a României avertizează că inflația va depăși nivelul de 6,1% estimat anterior pentru luna decembrie. Prețurile petrolului și energiei, conflictul din Orientul Mijlociu, seceta severă și evoluția cursului leu-euro sunt printre factorii care pot împinge prețurile în sus, potrivit BNR. Există și factori care ar putea limita amploarea noilor creșteri de prețuri.
Potrivit BNR, cererea de consum și cererea agregată pot tempera transmiterea scumpirilor la combustibili și energie către alte bunuri și servicii. Cu alte cuvinte, dacă populația și firmele își limitează cheltuielile, companiile ar putea avea mai puțin spațiu pentru a transfera integral costurile suplimentare către clienți.
Și FMI a revizuit în sus estimările privind inflația. Prețurile de consum ar urma să crească, în medie, cu 8,2% în 2026, comparativ cu 7,8% cât anticipa instituția în primăvară. Pentru anul viitor, inflația medie este estimată la 4,1%, față de prognoza anterioară de 3,9%.