Florin Zaharia, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, susține că modul în care au fost concepute politicile publice și salarizarea în ultimii ani a dus la performanță slabă a instituțiilor statului. Oficialul a avertizat, în cadrul unei conferințe de specialitate, asupra problemelor structurale ale economiei românești, inclusiv asupra declinului industriei și a costurilor ridicate la energie.
Probleme structurale și declinul industriei
Potrivit secretarului de stat, dificultățile industriei românești derivă din probleme structurale ale economiei. El a afirmat că politicile publice aplicate în ultimii ani, inclusiv cele legate de salarizare, au contribuit la funcționarea deficitară a instituțiilor statului.
Florin Zaharia a semnalat diferențele salariale dintre specialiștii care elaborează politici în domeniul energiei și angajații unei primării generale, arătând că menținerea acestor dezechilibre încurajează migrarea forței de muncă.
„Reindustrializarea României și situația cifrelor din industrie reprezintă o problemă structurală a economiei românești. Neașezarea corectă duce la neperformanța instituțiilor publice ale statului și aceasta a fost un efect al modului în care am ales să facem politicile publice în ultimii ani, inclusiv politica publică în domeniul salarizării. În momentul în care ai experți plătiți să facă politică în domeniul energiei, mai prost plătiți decât o primărie generală, ai niște probleme serioase”, a declarat Zaharia.
Oficialul a invocat și scăderea industriei cu 3,7% în primele șapte luni ale anului, apreciind că această evoluție reflectă dificultățile structurale ale economiei.
El a subliniat că aproximativ jumătate din exporturile României depind de un singur sector, cel al mașinilor și echipamentelor de transport, care se confruntă în prezent cu cele mai ridicate costuri ale energiei.
Direcțiile Ministerului Finanțelor
Florin Zaharia a explicat că Ministerul Finanțelor urmărește trei direcții principale:
- un sistem fiscal care să nu dezavantajeze producția;
- asigurarea capitalului necesar investițiilor și dezvoltării unor noi capacități de producție;
- reducerea costurilor energiei pentru creșterea competitivității.
În același timp, secretarul de stat a avertizat că menținerea deficitului bugetar sub control este esențială, deoarece dobânzile ridicate ar putea afecta investițiile atât în sectorul public, cât și în cel privat.
„Avem o mare problemă dacă nu livrăm această consolidare în perspectiva recredibilizării mediului investițional românesc. Din perspectiva fiscalității, tocmai livrarea consolidării a condus la posibilitatea ca Guvernul să poată să își respecte angajamentul de eliminare graduală, dar finală, a impozitului minim pe cifra de afaceri, despre care mulți ne-ați spus că este un impozit pe pierdere, care a lovit exact companiile din industrie cu marje mici și cu cicluri lungi de investiții”, a explicat oficialul.
Potrivit acestuia, eliminarea treptată a impozitului minim pe cifra de afaceri reprezintă un prim rezultat al politicii fiscale, în condițiile în care această taxă a afectat companiile industriale cu marje reduse de profit și investiții pe termen lung.
Un alt element evidențiat de Zaharia este pachetul de relansare economică susținut de Guvern în paralel cu măsurile de consolidare bugetară.
Secretarul de stat a precizat că Ordonanța 8 permite cumularea facilității pentru profitul reinvestit cu amortizarea accelerată a echipamentelor de producție. Prin această măsură, statul oferă temporar un sprijin pentru fluxurile de numerar ale proiectelor de investiții realizate în acest an.
Energia și investițiile structurale
Referindu-se la sectorul energetic, reprezentantul Ministerului Finanțelor a atras atenția că România se numără printre țările europene cu cele mai ridicate prețuri la energie.
Florin Zaharia a explicat că, în actualul context bugetar, Ministerul Finanțelor nu poate promite subvenționarea generalizată a energiei. În schimb, instituția poate susține investițiile și soluțiile pe termen lung care să ducă la dezvoltarea unor noi capacități de producție.
„Noi, la Ministerul de Finanțe, nu ne putem angaja că putem subvenționa schema generală. Asta este o promisiune pe care, dacă cineva ar face-o în contextul consolidării fiscal-bugetare, ar părea cumva hilar. Dar cred că putem să promitem investiții și soluții structurale pentru capacități noi de producție”, a susținut Zaharia.
El a amintit că Ministerul Energiei beneficiază de fonduri importante prin Fondul de Modernizare, pentru care au fost prevăzute alocările bugetare necesare.
Totodată, Ministerul Finanțelor a colaborat cu Ministerul Energiei pentru finanțarea, în acest an, a tuturor proiectelor începute prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Printre investițiile menționate se numără două centrale de cogenerare construite la Arad și Constanța, cu finanțare din PNRR.
Zaharia s-a declarat convins că aceste investiții își vor produce efectele și a subliniat importanța continuării proiectelor energetice în colaborare cu sectorul privat.
Efectele reducerii cheltuielilor bugetare
Secretarul de stat a vorbit și despre efectele măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare, arătând că acestea pot accentua problemele deja existente în instituțiile publice.
În opinia sa, consolidarea fiscal-bugetară trebuie să ofere mai mult spațiu mediului privat și cetățenilor, în condițiile în care statul este afectat de propriile decizii de reducere a cheltuielilor.
„Este absolut esențială ca această consolidare fiscal-bugetară să fie eliberată în special pentru mediul privat și pentru cetățeni. Statul suferă și el în consecință prin faptul că întotdeauna taie cheltuieli, și le taie în mod neuniform, creează problemele structurale din salarizare, intervine peste tot în toate sectoarele bugetare de cheltuieli”, a afirmat Florin Zaharia.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe organizate de CursdeGuvernare, la care participă reprezentanți ai instituțiilor publice, experți, manageri și reprezentanți ai unor companii importante din economia românească.