România continuă să se numere printre statele europene cu cea mai redusă prezență a femeilor în poziții politice, deși au avut loc alegeri în 2024 și 2025, conform datelor din 2025.
Femeile constituie 22% din totalul parlamentarilor români, o cifre semnificativ sub media europeană de 33,6%. În clasamentul Uniunii, România este doar pe antepenultimul loc, fiind depășită doar de Cipru, cu 14,3%, și Ungaria, cu 15,6%. La celălalt capăt al clasamentului se află Finlanda (46%), Suedia (44,8%), Danemarca (44,7%) și Belgia (44,2%).
În ceea ce privește consiliile locale, România ocupă ultima poziție din UE, cu o reprezentare feminină de doar 8,9%. Aceasta este mult în urma țărilor următoare: Grecia (20,2%), Cipru (20,8%) și Germania (24,7%). Media europeană pentru consiliile locale este de 34,9%, iar cele mai bune rezultate sunt în Finlanda (45%), Spania (42,8%), Suedia (42,5%) și Franța (42%).
O situație comparabilă se observă și la nivelul funcției de primar. Doar 6,5% dintre primarii din România sunt femei, un procent mult sub media UE de 18,9%. Alte state membre cu valori scăzute sunt Grecia (8%), Letonia (9,3%) și Irlanda (9,7%). În contrast, Finlanda (39%), Suedia (36,9%) și Țările de Jos (31%) au cele mai mari proporții.
Reprezentarea femeilor în consiliile județene este, de asemenea, sub media europeană de 36,4%, România înregistrând 23,4%. Aceasta o plasează înaintea Cehiei (21,3%), Slovaciei (17,7%), Letoniei (17%) și Ungariei (16,2%). În interiorul țării, județele Dâmbovița (40%), Galați (37,1%), Vâlcea (36,4%) și Hunedoara (36,4%) au cele mai mari ponderi, în timp ce Mureș și Neamț (8,6% fiecare) și Brașov (11,4%) au cele mai mici.
În Parlamentul European, România se află pe penultimul loc, cu doar 15,2% femei printre europarlamentari. Cipru este ultimul, cu 0%. Alte țări cu reprezentare scăzută sunt Malta (16,7%), Lituania (18,2%) și Letonia (22,2%). Media europeană este de 38,6%. În schimb, Suedia (61,9%) și Finlanda (60%) au majoritate feminină, iar Țările de Jos, Luxemburg și Spania au reprezentare paritară (50%).
Această reprezentare limitată a femeilor în poziții de decizie politică sugerează un deficit de democrație internă în partide și o funcționare ineficientă a mecanismelor pentru egalitate de șanse. Lipsa de pluralism și diversitate de perspective poate afecta calitatea politicilor publice și capacitatea acestora de a răspunde nevoilor întregii societăți.
Situația reflectă, de asemenea, persistența unor bariere structurale și culturale, inclusiv stereotipuri de gen, norme sociale și fenomene de violență și hărțuire în sfera politică.