Cu doar câteva săptămâni rămase până la intrarea în vigoare a Directivei UE privind transparența salarială, trei sferturi dintre companiile din România nu sunt pregătite pentru noile reguli, riscând neconformitatea și sancțiunile aferente, conform unui studiu recent.
Decalaj între conștientizare și acțiune
Studiul realizat pe 150 de companii din diverse industrii arată că doar 25% dintre organizații înțeleg pe deplin implicațiile directivei. Restul de 75% au un nivel scăzut de înțelegere operațională, evidențiind un decalaj semnificativ între cunoștințe și capacitatea de implementare.
„Transparența salarială nu înseamnă doar raportare, ci capacitatea organizației de a explica, pe baza datelor, de ce doi oameni sunt plătiți diferit, iar acest lucru este greu de făcut atunci când datele despre remunerație și performanță nu sunt conectate.”, a declarat Simona Lăpușan, CEO & Founder Mirro.
Blocaje organizaționale majore
Implementarea este împiedicată de mai multe probleme structurale. Aproape jumătate (49%) dintre companii nu au desemnat un responsabil clar pentru acest proces. În plus, 60% nu au structuri salariale bine definite, ceea ce complică analiza echității.
Cea mai mare provocare rămâne justificarea diferențelor de salarizare. Deși majoritatea firmelor pot genera rapoarte salariale segmentate pe gen, 9 din 10 nu pot explica motivele obiective pentru diferențele dintre angajații cu roluri similare, așa cum cere directiva.
Riscuri și consecințe
Nepregătirea transformă conformitatea dintr-un exercițiu administrativ într-un risc real de business. Directiva prevede sancțiuni pentru neconformitate, inclusiv amenzi și obligația de a plăti despăgubiri angajaților afectați.
Pe măsură ce termenul limită de pe 7 iunie 2026 se apropie, diferența crucială nu va fi cât știu companiile despre reguli, ci ce pot demonstra în practică, cu date concrete.