Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a intervenit în apărarea președintelui Nicușor Dan, susținând public decizia acestuia de a numi noi șefi la marile Parchete și caracterizând-o ca pe un act de transparență și asumare, opus oricărei aroganțe.
Susținerea publică a deciziei
Rogobete și-a exprimat sprijinul pe rețelele de socializare, afirmând că numirile în justiție sunt în mod clar în atribuțiile președintelui. El a declarat că are încredere că această decizie va avea efecte pozitive, va genera încredere în sistem și va produce dreptate. Această poziție a fost luată în ciuda unei campanii publice de critică la adresa lui Nicușor Dan.
Ministrul a subliniat că președintele este singurul om din țară care are acces la toate informațiile necesare pentru o astfel de decizie grea. Rogobete se bazează pe capacitatea lui Dan de a filtra corect aceste informații, menționând că astfel de decizii se iau pe baza de date clare, nu pe speculații sau campanii plătite.
Un om de stat ia o decizie, o prezintă public, cu argumente și își asumă rezultatele deciziei sale. Își alocă timp pentru a explica decizia și pentru a răspunde la întrebările presei. Nu evită. Nu se ascunde. Este opusul oricărei forme de aroganță. Este transparență, responsabilitate și asumare.
Argumentele lui Rogobete
Deși recunoaște că nu este specialist în justiție, Rogobete aduce în discuție mai multe argumente esențiale. El afirmă că deciziile dificile nu se iau pentru a primi aplauze, ci pentru rezultate. De asemenea, subliniază că nu poți lua o decizie sub presiunea fricii de a fi judecat și executat sumar în public.
Un alt punct cheie este că a condamna un om pentru o decizie care încă nu și-a produs efectele este exact opusul ideii de dreptate. În încheierea mesajului său, Rogobete a scris: „În sfârșit, România are Președinte. Pentru că încrederea ne face bine. Și am încredere că domnul Președinte va duce România în lumină”.
Explicațiile președintelui Nicușor Dan
Într-o conferință de presă, președintele a explicat că numirile procurorilor șefi le-a făcut „cu capul” lui și că acestea nu sunt „propunerile PSD”. El a folosit o analogie puternică, spunând că chiar și dacă legendarul magistrat italian Giovanni Falcone ar fi în viață și ar fi procuror român, ar trebui să treacă prin aceeași procedură de numire.
Dan a detaliat că orice candidat, indiferent de prestigiu, trebuie să depună un dosar la Ministerul Justiției, să fie audiat de o comisie condusă de ministru, iar apoi ministrul să trimită propunerea către președinte.
Președintele a respins și alte acuzații, precum aceea că foștii procurori șefi vor continua să conducă parchetele din poziția de adjuncți. El a explicat că atribuțiile adjuncților sunt date de procurorul șef sau de procurorul general, iar deciziile importante sunt luate de către șefii de parchete.
Răspunsul la acuzația de „a fi făcut de sistem”
Nicușor Dan a adresat și afirmațiile din spațiul public conform cărora ar fi fost influențat sau „făcut de sistem”. El a precizat că atunci când a spus că are mai multe informații, s-a referit la o cunoaștere pe care și-a format-o personal, după zeci de discuții cu zeci de procurori, ca parte a pregătirii pentru această decizie importantă.
Dan a cerut o prezumție de bună-credință din partea criticilor, subliniind că și-a îndeplinit cu seriozitate rolul. El a recunoscut că nu se așteaptă ca oricine să aibă aceeași informație ca el, dar a insistat asupra modului riguros în care și-a întemeiat decizia.