Creșterea tensiunilor în Orientul Mijlociu, cu riscul de blocare a Strâmtorii Hormuz, aduce în prim-plan vulnerabilitățile economiei mondiale legate de fluxurile energetice, potențial declanșând un șoc economic cu efecte profunde asupra creșterii și piețelor financiare.
Durata perturbării, factor decisiv
Analiza efectuată de Allianz Trade subliniază că durata oricărei întreruperi a traficului prin strâmtoare este variabila crucială. O perturbare de până la două luni ar putea duce la o creștere a inflației medii în piețele emergente cu 0.8-1.0 puncte procentuale. Statele din Golful Persic sunt cele mai afectate direct, cu estimări indicând o contracție a PIB-ului de 3 puncte procentuale în Arabia Saudită și de 4.3 puncte procentuale în Emiratele Arabe Unite într-un scenariu de durată limitată. În schimb, un conflict scurt ar permite o revenire rapidă, cu creșteri estimate la 6.5% și, respectiv, 7.6%.
De la șoc de preț la criză de aprovizionare
Creșterea cu 40% a prețurilor la energie în prima săptămână a conflictului a fost canalul rapid de transmitere a șocului. Prețul petrolului a atins temporar 120 USD/baril, stabilizându-se ulterior cu aproximativ 15% peste nivelul pre-conflict. Un blocaj prelungit ar transforma însă șocul de preț într-o criză de aprovizionare. Economiile cu dezechilibre fiscale, externe și energetice, precum România, Polonia sau Tunisia, sunt cele mai expuse, în timp ce exportatorii de materii prime, ca Brazilia sau Mexic, sunt mai protejați.
Impact diferențiat asupra economiilor emergente
Șocul nu este uniform. Economiile din Europa Centrală și de Est, în special Ungaria și România, suportă cea mai mare lovitură asupra PIB-ului din cauza dependenței de importuri de energie. Monedele acestor regiuni s-au depreciat semnificativ:
- Forintul maghiar: -8%
- Zlotul polonez: -4.9%
- Coroana cehă: -4.5%
Reacția piețelor financiare și perspectivele
Fluxurile record de capital către piețele emergente din 2025 (410 miliarde USD) sunt acum sub presiune. Perspectivele pentru 2026 depind critic de evoluția conflictului. Într-un scenariu limitat, intrările de capital ar putea rămâne solide. Într-unul prelungit, s-ar observa o repoziționare către active sigure și presiuni de ieșire a capitalului din economii vulnerabile precum Egipt sau Pakistan. Analiza dobânzilor arată o ajustare cu două componente:
- Una legată de anticipații inflaționiste (ex: Chile, Turcia, Coreea de Sud).
- Alta legată de prima de risc și aversiune (ex: Brazilia, Africa de Sud).