România nu mai exportă miere începând cu anul 2022, din cauza prețurilor scăzute de pe piața europeană și mondială, determinate de oferta din China și Ucraina. Producția din acest an este estimată sub jumătate față de un an obișnuit, situându-se între 10.000 și 15.000 de tone, potrivit președintelui Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Răzvan Coman.
Contextul apicol din 2026
Potrivit lui Răzvan Coman, anul 2026 este unul bun din perspectiva apicultorului, dar dezastruos din punct de vedere statistic. El a explicat că, față de anul 2024, stupina a fost redusă până la aproximativ 50%, după ce în primăvara anului 2025 efectivul de albine din România s-a diminuat practic la jumătate. Astfel, raportat la nivel național, producția poate fi încadrată sub jumătate dintr-un an normal, cu un număr obișnuit de familii de albine, respectiv între 10.000 și 15.000 de tone.
Coman a precizat că, raportat la consumul de miere pe cap de locuitor din anii anteriori, cantitatea ar fi suficientă pentru piața internă, însă nu și în comparație cu situația de acum 3-4 ani, când mai mult de jumătate din producție mergea la export. Din 2022, România nu mai exportă miere din cauza prețului de pe piața europeană și mondială, influențat de mierea din China și Ucraina. În ultima jumătate de an, un fenomen suplimentar a apărut: pe măsură ce est-europenii încearcă să vândă miere în Vest, Ucraina scade și mai mult prețul, astfel încât cumpărătorii din Vest se orientează tot către Ucraina, iar mierea românească, maghiară și bulgărească rămâne în butoaie la apicultori.
Soluții pentru creșterea consumului intern
O modalitate de a stimula consumul de miere în România este conștientizarea beneficiilor acestui produs atât asupra sănătății, cât și asupra bugetului consumatorului, prin achiziția directă de la producător.
Noi, Asociația și toți cei care activează în domeniul apicol, încercăm de 3 - 4 ani să conștientizăm consumatorul că este benefic pentru sănătatea lui și pentru buzunarul lui să achiziționeze miere direct de la producător, pentru că în primul rând știe ceea ce consumă și în al doilea rând avem această certitudine a lucrului bine făcut și local și la nivel național și nu mai subvenționăm, practic, China și Ucraina și tot felul de alte amestecuri care apar în piață.
Coman a semnalat un paradox: România produce mai mult decât consumă, dar importă, iar în hipermarketuri se găsește miere amestec din afara Uniunii Europene care, conform studiilor și analizelor EFSA, este adulterată în proporție de peste 50%, dacă nu chiar falsificată.
În ceea ce privește mierea din China, după scandalul internațional din 2013-2014, aceasta apare în Statele Unite ca miere din Vietnam sau India, țări în care producția se situează între 10.000 și 50.000 de tone, dar care vând din acea țară cantități de 70.000-100.000 de tone. Cei care fac acest lucru sunt deja cu câțiva pași înainte în privința pierderii trasabilității.
Sortimente de miere și probleme de calitate
Comparativ cu 2025, apicultorii români au obținut anul acesta miere de salcâm, de rapiță și de tei. Anul trecut nu s-a obținut deloc miere de salcâm, iar 2025 a fost foarte sărac în miere de rapiță și de tei. În acest an s-a produs miere de rapiță în sud-vest și nord-est, practic pe diagonală, s-a făcut miere de tei, iar la floarea-soarelui s-au obținut producții cam peste tot, dar fără posibilitate de valorificare. Coman a explicat că floarea-soarelui este unul dintre sorturile cel mai puțin apreciate de consumatori, iar la export nu poate merge pentru că apicultorii cheltuie 10-11 lei pe kilogramul de miere și ar trebui să o vândă cu 9 sau 10 lei. Nu se poate vinde în pierdere 2-3 ani la rând, așa cum s-a întâmplat în 2022, 2023 și 2024.
Președintele ACA a semnalat că mierea de salcâm de anul acesta, din cauza condițiilor de cules, nu întrunește procentul de polen prevăzut de STAS, deși din punct de vedere organoleptic și al certitudinii că provine din nectar de salcâm nu există niciun dubiu.
Conform STAS-urilor, pentru a fi miere de salcâm calitatea I este nevoie de peste 30% polen de salcâm, pentru calitatea a 2-a de peste 25%, iar pentru cealaltă categorie de peste 20%. Sub 20% nu mai poate fi certificată ca miere de salcâm. Coman a explicat că nectarul și polenul sunt două componente total distincte: mierea se face din nectar, dar pentru certitudinea provenienței din acea specie este nevoie de conținutul de polen prevăzut în STAS-uri vechi de 30-40 de ani, când nu existau schimbările climatice actuale. Anul acesta, în toate analizele efectuate, conținutul de polen s-a situat între 12% și 18%, foarte rar 22% și doar o singură probă cu 26%, din câteva sute de probe recoltate din toată țara.
Târgul Național al Mierii
Târgul Național al Mierii - ediția de toamnă - are loc în perioada 11-13 septembrie 2026, pe platforma Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură. La eveniment participă 94 de expozanți, fiind cel mai important eveniment de profil din Capitală și unul tradițional, cu o foarte bună participare din partea iubitorilor de produse apicole, a apicultorilor participanți sau expozanți, a procesatorilor din domeniu și a reprezentanților asociațiilor apicole.
Organizatorii transmit că prin acest eveniment doresc să crească interesul pentru albină, apicultură și produsele stupului, având în vedere importanța sectorului pentru agricultură, mediu, sănătate și o alimentație echilibrată.