Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și creșterea prețului petrolului reprezintă riscuri directe pentru economia românească, potrivit Băncii Naționale a României. Un salt permanent al prețului petrolului ar putea anula complet estimările actuale privind inflația, iar bugetul pentru 2026 este așteptat ca un semnal crucial de stabilitate.
Impactul direct asupra inflației
Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, a declarat că o agravare a situației de securitate în regiune amplifică incertitudinea și volatilitatea la nivel global, în special pe piețele energetice și financiare. El a explicat că, deși România are o dependență de importuri de petrol mai redusă decât alte economii europene, expunerea prin prețurile bunurilor de consum rămâne semnificativă.
Estimările noastre arată că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa 0,3% ceea ce, din păcate, ar anula complet estimările de inflație actuale.
Marinescu a menționat că un conflict prelungit ar avea un impact propagat și persistent, iar marile fonduri de investiții ar putea să-și reconsidere expunerile globale.
Apelul urgent pentru consolidarea bugetară
Viceguvernatorul BNR a reiterat că nu există alternativă rațională la consolidarea finanțelor publice, iar reducerea deficitului bugetar este o condiție esențială pentru credibilitate și stabilitate macroeconomică. El a subliniat că BNR privește cu maximă seriozitate problema consolidării fiscale, inclusiv din perspectiva impactului asupra inflației și a riscului suveran.
Deși în 2025 s-a făcut un efort important de ajustare bugetară, evaluat la 1,3 puncte procentuale din PIB, acesta nu s-a tradus într-o reducere corespunzătoare a deficitului de cont curent. Acest deficit s-a redus doar ușor, la 7,95% din PIB față de 8,2% în 2024, niveluri ridicate care trădează deficiențe structurale.
Semne pozitive și necesitatea unui buget stabil
Există și aspecte favorabile: acoperirea deficitului extern din fluxuri stabile, non-generatoare de datorie, s-a îmbunătățit, estimându-se la 57% în anul curent, față de 42% în 2025, datorită fluxului ridicat de fonduri europene. De asemenea, economia își schimbă treptat sursele de creștere.
Creșterea economică pentru 2025 a fost revizuită ușor în sus, la 0,7%, cu o contribuție sporită a investițiilor. Este necesară accelerarea acestui parcurs prin măsuri care să extindă competitivitatea, pentru a muta accentul de la consum către producția internă.
În acest context, consolidarea încrederii în politicile statului este esențială. Marinescu a sperat să fie adoptat curând bugetul pentru 2026, care să ofere un semnal de stabilitate politică și economică, vital în perioada complicată actuală.