România se confruntă cu o scădere semnificativă a producției proprii de petrol și cu presiuni crescânde de pe piața internațională, în timp ce autoritățile caută soluții pentru a tempera creșterile de preț la pompe. În această criză, guvernele europene adoptă diverse măsuri de urgență pentru a proteja consumatorii și economiile naționale.
Declinul producției interne și dependența de import
În luna ianuarie, producția de țiței a României a fost cu 8,9% mai mică decât în aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit prognozelor oficiale, această tendință descendentă ar trebui să continue până în 2027, cu un ritm mediu anual de 2,5%, ca urmare a epuizării naturale a zăcămintelor și a capacităților limitate de producție. Pentru a compensa, se preconizează că importurile de petrol vor crește cu 7,4% în 2026 și cu 7,8% în 2027.
Presiuni internaționale și discuții guvernamentale
Conflictul din Orientul Mijlociu, amplificat de ostilitățile dintre Statele Unite, Israel și Iran, a stârnit temeri globale privind costul hidrocarburilor. Închiderea potențială a Strâmtorii Ormuz, o rută vitală pentru exporturile din Golful Persic, ar putea agrava situația. În acest context, premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va propune la începutul săptămânii viitoare o soluție pentru prețurile în creștere ale combustibililor.
„O încercare de bruscare a pieței, printr-o plafonare arbitrară a prețurilor, poate conduce la penurie”, a precizat premierul.
Discuțiile au avut loc cu miniștrii de resort și reprezentanți ai unor autorități cheie, în timp ce Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) cere măsuri urgente, avertizând că scumpirea motorinei poate provoca falimente în lanț și șomaj.
Scenarii și propuneri de măsuri fiscale
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat cinci scenarii pentru menținerea prețului carburanților sub 10 lei pe litru. Printre acestea se numără:
- Reducerea temporară a accizelor și taxelor, care constituie aproape 70% din prețul final.
- O reducere directă a accizelor cu 40%.
Reprezentanții COTAR susțin că niciuna dintre propuneri nu este aplicată, deoarece ar diminua veniturile bugetare cu aproximativ un miliard de lei lunar.
Măsurile adoptate de alte state europene
Mai multe țări europene au luat deja decizii pentru a atenua impactul asupra economiei și populației:
Spania intenționează să reducă TVA-ul la energie electrică la 10%, să scumpească combustibilul cu până la 30 de cenți pe litru și să acorde o subvenție de 20 de cenți pentru agricultură și transport.
Italia a aprobat o reducere temporară a accizelor cu 0,25 euro pe litru și a stabilit un plafon de 1,90 euro pentru motorină, luând în considerare și impozitarea profiturilor suplimentare ale companiilor petroliere.
Austria va reduce temporar taxa pe benzină și motorină și va limita marjele comercianților, estimând o scădere a prețurilor cu aproximativ 10 eurocenți pe litru.
Serbia a anunțat o reducere cumulată a accizelor la țiței de 60% și a prelungit interdicția privind exporturile de petrol și produse rafinate până pe 2 aprilie, menținând în paralel plafonarea săptămânală a prețurilor la pompă.