Ministerul Finanțelor a propus un pachet legislativ care introduce mecanisme de susținere a investițiilor strategice, cu scopul de a accelera relansarea economică și modernizarea cadrului fiscal-bugetar al României, în concordanță cu politicile europene și naționale. Obiectivul proiectului este optimizarea conformării contribuabililor și direcționarea resurselor financiare către sectoare cu valoare adăugată ridicată.
Autoritățile evidențiază că, deși investițiile publice au fost substanțiale în ultimii ani, dezvoltarea economică are nevoie și de aportul sectorului privat. Pachetul de măsuri vizează sprijinirea directă a investițiilor și a productivității, oferind companiilor stabilitate, reguli simplificate și stimulente reale pentru modernizare și inovare. Scopul declarat este consolidarea competitivității, susținerea creșterii PIB-ului și asigurarea unei reveniri sustenabile a economiei pe traiectoria de dezvoltare până în 2027–2028.
Principalele direcții de acțiune ale proiectului includ stimularea investițiilor strategice și atragerea de capital în industrii importante, îmbunătățirea lichidității companiilor, simplificarea fiscală și creșterea rezilienței economice prin modernizare tehnologică și cercetare-dezvoltare.
Una dintre măsurile cheie este acordarea unei bonificații de 3% din impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și impozitul pe venit datorat de persoanele fizice pentru anul fiscal 2025. Pentru persoanele fizice, facilitatea este condiționată de depunerea declarației și plata integrală a obligațiilor până la 15 aprilie 2026.
Plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare va fi majorat de la 4,5 milioane lei la 5.000.000 lei în 2026 și la 5.500.000 lei începând cu 2027. Această modificare ajută firmele care lucrează cu termene lungi de plată, permițându-le să achite TVA-ul doar după încasarea efectivă a facturilor.
Pentru microîntreprinderi se propun mai multe facilități: prelungirea la 90 de zile a termenului pentru angajarea primului salariat de către firmele nou-înființate, excluderea vânzărilor ocazionale de mijloace fixe din calculul plafonului de 100.000 euro și posibilitatea revenirii la regimul fiscal micro de la începutul anului. De asemenea, concediile medicale ale unicului angajat nu vor mai duce la pierderea regimului dacă depășesc 30 de zile cumulate pe an.
Pragul pentru încadrarea bunurilor ca mijloace fixe va fi ridicat de la 2.500 lei la 5.000 lei, reducând birocrația și transformând achizițiile curente de valoare mai mică în cheltuieli deductibile imediat.
Proiectul instituie un cadru legal pentru acordarea de granturi, credite fiscale, garanții de stat, bonificații de dobândă și aporturi la capital pentru investiții strategice cu o valoare minimă de 1 miliard de lei. Aceste investiții trebuie să aibă un efect multiplicator, să contribuie la dezvoltarea regională, la creșterea competitivității, la inovare sau la crearea de locuri de muncă înalt calificate. Firmele beneficiare trebuie să mențină investiția pentru cel puțin 5 ani de la finalizare. Pentru eligibilitate, întreprinderile nou-înființate trebuie să aibă un capital social de minimum 25 de milioane lei, iar cele existente o cifră de afaceri medie anuală de cel puțin 50 de milioane lei în ultimii trei ani și active de minimum 50 de milioane lei.
Sunt create scheme de ajutor de stat exceptate de la notificarea europeană pentru obiective precum stimularea investițiilor în industria prelucrătoare cu deficit comercial (minim 50 de milioane lei) și valorificarea resurselor minerale critice sau a tehnologiilor „zero net” (minim 75 de milioane lei). Sunt vizate și investițiile în cercetare-dezvoltare de tehnologii înalte (între 5 și 50 de milioane lei), industria de apărare (minim 10 milioane lei) și convergența regională (între 7 și 50 de milioane lei). Formele de sprijin includ granturi, credite fiscale pe 7 ani și deduceri suplimentare de 200% pentru cheltuielile cu activele în sectorul cercetării. Bugetul alocat pentru principalele scheme este de 1,05 miliarde de euro.
Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) S.A. este autorizată să implementeze scheme de finanțare și garantare atât în condiții de piață, cât și ca ajutor de stat, pentru a sprijini autoritățile locale și companiile private. BID poate participa la înființarea de vehicule investiționale și fonduri de investiții. Pentru 2026, Ministerul Finanțelor va transfera 1 miliard de lei către BID pentru aceste instrumente.
Programul INVESTIM ACASĂ, derulat prin BID, oferă sprijin financiar românilor din străinătate care se întorc pentru a deschide o afacere în țară. Programul combină un împrumut pentru investiții, garantat parțial de stat, cu un capital de rebate de până la 20.000 de euro pe proiect, acordat la îndeplinirea unor indicatori de performanță. Bugetul programului este de 100 de milioane de euro pentru perioada 2026-2029, estimându-se o mobilizare de investiții de 250 de milioane de lei.
Cadrul investițional pentru fondurile de pensii private este extins, administratorii acestora putând investi până la 1% din active în active private de capital. Acest plafon poate fi majorat până la 5% dacă statul român sau BID dețin participații în respectivele entități sau dacă fondurile sunt finanțate prin PNRR.
Se introduc stimulente fiscale pentru piața de capital, inclusiv o deducere suplimentară de 50% a cheltuielilor pentru listare sau menținere la bursă în primul an. Persoanele fizice pot deduce sumele plătite pentru achiziționarea de acțiuni, obligațiuni sau titluri de participare la ETF-uri, în limita a 400 de euro anual. Se mențin și se clarifică facilitățile pentru contribuțiile la fondurile de pensii facultative, ocupaționale și produsele paneuropene (PEPP), tot în limita a 400 de euro anual.
Ministerul Finanțelor este autorizat să transfere până la 1 miliard de lei către Exim Banca Românească S.A. pentru susținerea creditelor la export, a tranzacțiilor internaționale și a investițiilor românești în străinătate.
Se instituie „Programul 2026-2028 - Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor și asistență tehnică pentru parteneriatele public-privat (PPP)” cu o alocare de până la 25 de milioane de euro. De asemenea, se înființează Comitetul interministerial pentru proiecte în parteneriat public-privat (CI3P) pentru coordonare și monitorizare.
Efectele așteptate ale acestor măsuri includ un efect multiplicator în economie prin generarea de lanțuri de furnizori, crearea de mii de locuri de muncă înalt calificate și susținerea dezvoltării regionale. Implementarea va genera venituri bugetare suplimentare prin taxe și impozite, va contribui la reducerea deficitului comercial și la creșterea exporturilor, va stimula inovarea, digitalizarea și tranziția verde. Pentru IMM-uri, măsurile vor îmbunătăți lichiditatea și predictibilitatea, iar piața de capital și fondurile de pensii vor fi consolidate.
Deși se preconizează o scădere temporară a veniturilor bugetare, estimată la 2,1 miliarde lei în 2026, aceasta va fi compensată pe termen mediu prin veniturile din noile investiții și prin eficientizarea administrației. Măsurile sunt concepute pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung.