În contextul extinderii conflictului din Orientul Mijlociu, prețurile petrolului au rămas volatile, în timp ce petrolul Brent se îndreaptă spre cea mai mare creștere lunară din istorie, depășind chiar și perioada războiului din Golf.
Creșteri istorice și cauzele acestora
În ciuda unei scăderi de aproximativ 0,5% luni, tranzacționându-se în jurul a 112 dolari pe baril, petrolul Brent a înregistrat o creștere lunară de aproximativ 58%, conform datelor disponibile din 1988. Petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 3,33%, la 103 dolari pe baril, marcând o avansare lunară de 51%, cea mai puternică din mai 2020.
Principalul motor al acestor creșteri a fost închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz de către Iran, o rută vitală pentru aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze. Conflictul, inițiat pe 28 februarie prin atacuri aeriene ale Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului, s-a extins ulterior în mai multe zone ale regiunii.
Escaladarea militară și riscurile pentru comerț
Armata israeliană a raportat interceptarea a două drone lansate din Yemen, după ce rebelii Houthi, susținuți de Iran, au lansat pentru prima dată rachete asupra Israelului. Gruparea Hezbollah din Liban a efectuat, de asemenea, lansări de rachete.
Deocamdată, atacurile asupra navelor comerciale în Marea Roșie, o rută care deservește 15% din traficul maritim global, nu au fost reluate. Analiștii avertizează însă că o potențială blocare a intrării sudice ar putea avea un impact semnificativ.
Dacă rebelii Houthi ar începe să atace transportul maritim și ar închide intrarea sudică a Mării Roșii, impactul asupra pieței ar putea însemna o creștere suplimentară de 5 până la 10 dolari pe baril
Tensiunile s-au intensificat și după ce președintele american Donald Trump a cerut Iranului redeschiderea strâmtorii, sub amenințarea unor atacuri asupra infrastructurii energetice. Trump a menționat că a suspendat astfel de atacuri până pe 6 aprilie, termen după care acestea ar putea fi reluate în absența unui acord.
Poziții diplomatice și măsuri de stabilizare
Washingtonul a trimis trupe suplimentare în regiune, iar Trump a afirmat că Statele Unite și Iranul poartă discuții „directe și indirecte”. Teheranul a respins însă propunerile americane, descriindu-le drept nerealiste, și a reluat lansările de rachete asupra Israelului. Ca răspuns, Israelul a atacat infrastructură guvernamentală iraniană în Teheran.
Miniștrii de Finanțe și guvernatorii băncilor centrale din statele G7 și-au exprimat pregătirea de a lua toate măsurile necesare pentru menținerea stabilității piețelor energetice și limitarea impactului economic al volatilității.
În paralel, Arabia Saudită a redirecționat o parte semnificativă a exporturilor sale de petrol către portul Yanbu de la Marea Roșie. Exporturile prin Yanbu au ajuns săptămâna trecută la 4,658 milioane de barili pe zi, față de aproximativ 770.000 de barili pe zi în ianuarie și februarie.
Analiștii subliniază că evoluția conflictului rămâne factorul determinant pentru piețele energetice globale, iar orice nouă escaladare ar putea impinge prețurile la niveluri și mai înalte.