Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, contestă datele oficiale ale Guvernului Bolojan privind deficitul bugetar, susținând că scăderea acestuia este doar una contabilă. El afirmă că, atunci când se iau în calcul plățile amânate și structura reală a cheltuielilor, dezechilibrul bugetar este semnificativ mai mare decât cel declarat public.
Peiu subliniază că Executivul anunță un deficit de 146 de miliarde de lei pentru anul 2025, echivalent cu 7,65% din PIB, comparativ cu 152 de miliarde de lei în 2024. El susține însă că ambele cifre sunt calculate exclusiv pe bază de numerar și nu reflectă obligațiile restante ale statului. Potrivit datelor Comisiei Europene, deficitul real pentru 2024 ar fi fost de 9,3% din PIB.
Conform analizei sale, veniturile curente au atins 585 de miliarde de lei în 2025, înregistrând o creștere de 10,3%. Pe de altă parte, cheltuielile curente au crescut la 745 de miliarde de lei, cu un avans de 12%. Această diferență ar genera un deficit curent de aproximativ 160 de miliarde de lei. În 2025, România a primit 75 de miliarde de lei din fonduri europene, cu 24,5 miliarde de lei mai mult decât în 2024, în timp ce cheltuielile din aceste fonduri au crescut cu doar 16 miliarde de lei.
Un alt element invocat este creșterea cheltuielilor cu dobânzile, care au fost de 51 de miliarde de lei în 2025, cu o estimare de 60 de miliarde de lei pentru 2026. Veniturile din TVA ar fi crescut cu 10,7%, în linie cu rata inflației.
Peiu a declarat că Guvernul Bolojan se laudă cu un deficit bugetar de 146 de miliarde de lei pentru 2025, susținând că a redus deficitul cu 1% din PIB față de 2024. El afirmă însă că o analiză atentă a execuției bugetare dezvăluie altceva.
Potrivit acestuia, ambele deficite, pentru 2024 și 2025, sunt înșelătoare, deoarece guvernul raportează doar cifrele pe bază de numerar, excluzând plățile restante amânate intenționat. De exemplu, statul are o datorie de aproximativ 9 miliarde de lei către furnizorii de energie, iar concediile medicale se plătesc cu o întârziere de doi ani.
Deficitul bugetar real pentru 2024, mai mare cu 0,65% din PIB decât cel raportat pe numerar, a fost aflat de contribuabili abia prin martie 2025 de la Comisia Europeană. Deficitul pe numerar pentru 2025 ar fi fost identic cu cel din 2024 dacă în anul precedent nu s-ar fi încasat peste 6 miliarde de lei din amnistia fiscală promovată înainte de alegeri.
Comparând veniturile și cheltuielile curente, se observă că acestea din urmă cresc mai rapid, generând un deficit curent de 160 de miliarde de lei. Restul rezultatului este atribuit fondurilor europene și aranjamentelor contabile aferente.
A doua concluzie majoră este că veniturile curente ale statului cresc într-un ritm mai lent decât cheltuielile curente, ceea ce înseamnă că statul funcționează cu costuri pe care nu și le poate permite pe termen lung. Dacă încasările din Uniunea Europeană ar scădea, statul român s-ar confrunta cu riscul unui colaps, fără o cale de ieșire ușoară, a concluzionat Petrișor Peiu.