Curtea Constituțională a respins, după mai multe amânări, obiecția de neconstituționalitate la legea pensiilor de serviciu ale magistraților, ceea ce va duce la reducerea pensiilor și creșterea vârstei de pensionare. Fostul premier Ludovic Orban consideră că această decizie are o miză majoră, evidențiind apariția unei majorități independente în cadrul instanței.
Detaliile deciziei și votul
Judecătorii Curții Constituționale au respins solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, care contesta legea privind pensiile magistraților. Decizia crucială privind cuantumul pensiei a fost adoptată cu un scor strâns de 5 voturi pentru la 4 împotrivă. Toți judecătorii numiți de PSD au votat împotriva acestei decizii, în timp ce la alte aspecte voturile au fost mai clare, de 6 la 3 sau 7 la 2.
Este o decizie capitală. Nu numai faptul că au decis că legea este constituțională este important. Foarte important este că s-a conturat o majoritate în cadrul CCR care nu mai răspunde la comenzile sistemului și care poate să determine revenirea Curții Constituționale în cadrul constituțional și legal.
Orban a lăudat judecătorii care au votat pentru: președinta Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Mihaela Ciochină, Asztalos Csaba Ferenc și Dacian Cosmin Dragoș, apreciind că au rezistat unor presiuni foarte mari.
Contextul deliberărilor prelungite
Ședința de miercuri a început cu o întârziere și a avut prezența tuturor celor nouă judecători constituționali, inclusiv a lui Gheorghe Stan, a cărui participare era incertă deoarece se află în concediu parental. Aceasta a fost a șasea ședință pe acest dosar, după cinci amânări anterioare.
În cadrul ședințelor precedente, ICCJ a depus documente suplimentare, solicitând CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Argumentele supremei instanțe erau că legea:
- tratează discriminatoriu magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu
- reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor
- perpetuează o stare de instabilitate legislativă
La termenul din 29 decembrie 2025, patru judecători (Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc) au lipsit, fapt care a împiedicat formarea cvorumului, iar ulterior au cerut un studiu privind impactul legii.
Presiuni și implicații financiare
În contextul dezbaterilor, premierul Ilie Bolojan a trimis o scrisoare președintei CCR, informând că membrii Comisiei Europene consideră neîndeplinit Jalonul 215, ceea ce ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro pentru România. Președinta ICCJ, Lia Savonea, a criticat acest demers, considerându-l o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat.
Bolojan a precizat că nu a făcut presiuni, ci a considerat de bun simț să informeze judecătorii despre aceste consecințe financiare.
Principalele modificări aduse de lege
Legea, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament la 2 decembrie 2025, introduce modificări semnificative:
- Crește treptat vârsta de pensionare pentru magistrați până la 65 de ani
- Introduce condiția de 35 de ani vechime totală în muncă
- Stabilește un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul, cu limitarea pensiei nete la 70% din ultimul venit net
- Modifică regulile privind bonificația de 1% și actualizarea pensiei, restrângând aceste posibilități
Magistrații ICCJ susțin că legea creează discriminare și este net defavorabilă pentru ei, deși sunt singurii cu statut garantat constituțional, iar pentru generațiile viitoare pensia ar putea deveni inferioară celei din sistemul public.