Raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) emite un semnal de alarmă pentru economia României, care încetinește puternic sub dubla presiune a deficitului bugetar cronic și a inflației persistente, cu riscuri majore la orizont.
Încetinirea bruscă a creșterii economice
Potrivit Studiului Economic 2026 al OCDE, ritmul de expansiune al economiei românești s-a micșorat semnificativ, coborând de la 2,3% în 2023 la 0,9% în 2024 și aproximativ 0,7% în 2025. Pentru anul 2026, organizația prognozează o creștere de doar 1%, sub potențialul țării, cu o revenire estimată abia în 2027, la circa 2,2%.
Această pierdere de avânt este atribuită scăderii cererii externe și efectelor consolidării fiscale. Motorul tradițional al economiei, consumul populației, frânează drastic: după o creștere de 5,7% în 2024, acesta este estimat să avanseze cu doar 0,6% în 2025 și să rămână la același nivel în 2026, sub impactul măsurilor fiscale care reduc puterea de cumpărare.
Presiuni inflaționiste și dezechilibre persistente
Inflația rămâne o problemă majoră, amplificând efectele negative. După o stabilizare temporară în 2024–2025, aceasta a revenit la 8,5% în ianuarie 2026, cu prognoze de 6,6% pentru întregul an și o revenire spre 3% abia în 2027.
Persistența inflației ridicate reflectă presiuni puternice din costurile interne, inclusiv creșterea rapidă a costurilor cu forța de muncă.
Salariile, în special în sectorul public, au crescut mai rapid decât productivitatea, afectând competitivitatea. Dezechilibrele externe sunt notabile: deficitul comercial a atins 6% din PIB în 2024, iar deficitul de cont curent rămâne ridicat, expunând economia la riscuri externe.
Deficitul bugetar – vulnerabilitatea principală
Cea mai mare vulnerabilitate identificată este deficitul bugetar. Acesta a atins 9,3% din PIB în 2024, este estimat la 8,3% în 2025 și 6,3% în 2026, niveluri mult peste țintele europene. Datoria publică urcă accelerat, de la 54,8% din PIB în 2024 la un nivel estimat de aproape 65% în 2027.
Veniturile fiscale rămân scăzute comparativ cu alte state OECD, iar statul întâmpină dificultăți în colectarea eficientă a TVA. Procesul de consolidare fiscală inițiat de guvern, deși necesar, afectează creșterea pe termen scurt și deja se resimt pe piața muncii prin creșterea șomajului și încetinirea creșterii salariilor.
Riscuri majore și recomandări
OCDE atrage atenția asupra unui set de riscuri iminente pentru perioada următoare:
- Întârzieri în absorbția fondurilor europene, care ar putea reduce investițiile.
- Măsuri bugetare mai dure decât anticipate, cu impact negativ suplimentar.
- Presiuni crescute pe cheltuielile publice în sănătate, educație și protecție socială.
- Tensiuni geopolitice și încetinirea economiilor europene, care pot afecta exporturile.
- Riscuri ridicate privind inflația, din cauza prețurilor la energie sau a șocurilor agricole.
Pe termen mediu, România păstrează un potențial de recuperare susținut de fondurile UE, dar pentru a-l valorifica sunt necesare reforme structurale și o politică fiscală mai disciplinată. Fără ajustări suplimentare, riscurile pentru stabilitatea economică vor crește.