Prelungirea conflictului din Iran amenință aprovizionarea globală cu petrol, generând efecte în lanț asupra economiei României, de la scăderea consumului până la amânarea investițiilor, conform unei analize realizate de specialiștii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA.
Mecanismele prin care scumpirea petrolului frânează economia
Specialiștii identifică trei mecanisme principale. Creșterea prețurilor la combustibili este un canal direct de transmitere a șocului geopolitic către economia reală. Aceasta erodează puterea de cumpărare, reduce consumul și temperează ritmul de creștere.
Celelalte două canale sunt indirecte. Unul este încetinirea economiei globale, în special a zonei euro, principalul partener comercial al României, care afectează și economia locală. Celălalt este creșterea incertitudinii economice, care determină atât companiile, cât și populația să adopte un comportament prudent, amânând investițiile și cheltuielile neesențiale.
„Într-un context marcat de volatilitate ridicată pe piețele energetice, creșterea prețurilor la combustibili devine unul dintre principalele canale de transmitere a șocului geopolitic către economia reală”, explică Csaba Bálint, cercetător în cadrul echipei RoEM-UBB FSEGA.
Comparația cu criza energetică din 2022
Pentru a înțelege magnitudinea crizei, cercetătorii au realizat o paralelă cu criza energetică declanșată în 2022 de invazia Rusiei în Ucraina. La debutul acelui conflict, prețul petrolului Brent a crescut cu 22,91% într-o lună, iar cotația gazului natural TTF a urcat cu 25,55%.
În cazul conflictului din Iran, dinamica a fost semnificativ mai accentuată. Prețul petrolului Brent a crescut de la 72,48 USD/baril pe 28 februarie 2026 la 115,86 USD/baril după o lună, marcând o creștere cu 59,85%. În același interval, cotația TTF a gazului natural a avansat de la 31,96 euro/MWh la 54,81 euro/MWh, o creștere de 71,50%.
„Perturbarea cauzată de închiderea Strâmtorii Ormuz este de aproximativ 15 până la 20 de ori mai mare decât impactul asupra ofertei observat în primele luni ale războiului din Ucraina”, spune Bálint-Zsolt Nagy, cercetător RoEM-UBB FSEGA.
Analiza arată, de asemenea, că în 2022 guvernul României a beneficiat de un spațiu de manevră bugetară mai larg, cu un deficit de 6,7% din PIB în 2021. La finalul anului trecut, deficitul a fost mai mare, de 7,6% din PIB.
Cele trei canale principale de impact asupra României
Analiza identifică trei căi prin care conflictul afectează creșterea economică a României:
- Creșterea costurilor interne: Deși România are o anumită independență energetică, prețurile se aliniază la dinamica internațională. Scumpirea petrolului se transmite rapid în costuri mai mari pentru transport, producție și logistică, afectând competitivitatea companiilor și bugetele gospodăriilor, ceea ce limitează creșterea economică.
- Încetinirea economiei zonei euro: Această regiune este cea mai importantă piață de destinație a exporturilor românești. Perspectivele economice negative ale acesteia au un impact direct asupra exportatorilor din România, iar o potențială reducere a exporturilor frânează evoluția PIB-ului.
- Amânarea investițiilor: În contextul multor incertitudini, companiile și populația preferă să amâne investițiile și să reducă consumul. La nivel de stat, investitorii devin mai prudenți, ceea ce poate crește costul finanțării datoriei publice.
„Toți acești factori înrăutățesc perspectivele economiei românești în 2026. Considerând aceste canale de influență, estimăm că fiecare creștere de 10% a prețului barilului de petrol Brent poate adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la rata anuală a inflației din România”, spune Csaba Bálint.
Măsuri de atenuare și perspective
Specialiștii apreciază că plafonarea prețurilor la carburanți prin limitarea adaosului comercial este doar o soluție pe termen scurt, menită să ofere un interval de adaptare. Pe termen lung, astfel de intervenții pot genera dezechilibre în piață și riscuri de penurie.
„Problema fundamentală o reprezintă reducerea cantității de petrol disponibil. Rolul esențial al oricărui guvern este de a se asigura că politicile adoptate nu accentuează dezechilibrele bugetare deja existente”, adaugă Csaba Bálint.
Echipa consideră că soluționarea durabilă a conflictului ar putea duce la stabilizarea piețelor energetice în una sau două luni. Cu toate acestea, precedentul creat de tensiunile geopolitice și riscul perceput al unei reizbucniri ar putea continua să influențeze evoluția piețelor.
Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare realizat de Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. Acesta pune la dispoziție date și analize actualizate în timp real despre evoluția economiei românești.
FSEGA-UBB este cea mai mare facultate de economie din țară și membru permanent cu drepturi depline al European Foundation for Management Development (EFMD), fiind singura instituție românească de învățământ superior cu acest statut.