România necesită o capacitate aliată integrată pentru prevenție, descurajare și apărare în regiunea Mării Negre, afirmă Generalul (r) Gabriel Oprea, Președintele Uniunii Militarilor și Polițiștilor activi, în rezervă, în retragere și familiile lor „Mihai Viteazul” (UMPMV) și Președinte al Partidului Pentru Patrie, Militari, Polițiști (PPMP, fost UNPR). Potrivit acestuia, securitatea Mării Negre nu poate fi garantată exclusiv prin supraveghere, fiind necesare măsuri suplimentare.
Fundamentul politic și strategic
UMPMV consideră că riscurile de securitate din Marea Neagră impun evaluarea prioritară a consolidării cooperării militare dintre România și Statele Unite ale Americii, în cadrul NATO și al Parteneriatului Strategic bilateral. Protejarea vieții marinarilor, a navigației comerciale, a portului Constanța, a apelor teritoriale românești, a gurilor Dunării și a infrastructurii energetice și militare strategice trebuie să rămână obiective permanente. Prevenția este mai importantă decât reacția.
Declarația comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI, din 13 septembrie 2011, constituie un reper politic pentru aprofundarea cooperării de securitate româno-americane. Aceasta consemnează proiectul de apărare antirachetă de la Deveselu, colaborarea militară și utilizarea bazei Mihail Kogălniceanu, împreună cu portul Constanța, ca nod logistic pentru operațiuni americane. Acest precedent justifică examinarea unor noi forme de sprijin, în funcție de nevoile defensive actuale și de deciziile comune.
UMPMV apreciază contribuția Franței prin aeronava de patrulare maritimă Atlantique 2, dislocată la Mihail Kogălniceanu pentru misiuni în perioada 18 octombrie–6 noiembrie 2026. Conform MApN, această misiune completează operațiunile Forțelor Navale Române și contribuie la identificarea pericolelor de navigație și la protejarea infrastructurii critice din zona economică exclusivă.
O misiune temporară de patrulare, oricât de utilă, nu substituie însă un dispozitiv complet de avertizare timpurie, apărare aeriană și antidronă, securitate maritimă, protecție cibernetică, contracarare a sabotajului și răspuns la incidente. Este necesară integrarea capabilităților naționale cu cele ale aliaților, cu proceduri clare de cooperare și schimb de informații.
Propuneri pentru Președinte și CSAT
UMPMV propune Președintelui României și CSAT inițierea unor consultări politico-militare cu Statele Unite ale Americii, în baza Parteneriatului Strategic bilateral și a cooperării existente la baza Mihail Kogălniceanu. Obiectivul acestor consultări este asumarea de către Statele Unite, împreună cu România și în coordonare cu NATO, a unor responsabilități consolidate de monitorizare, avertizare timpurie, prevenire și descurajare a amenințărilor la adresa securității vestului Mării Negre.
Se propune evaluarea utilizării capabilităților militare americane prezente în România, precum și a suplimentării acestora, pentru protejarea navigației comerciale, a vieții marinarilor, a portului Constanța, a gurilor Dunării și a infrastructurii energetice și militare strategice. Cooperarea ar putea include supravegherea aeriană și maritimă, schimbul operativ de informații, detectarea timpurie a dronelor și coordonarea măsurilor defensive, potrivit acordurilor aplicabile și deciziilor autorităților competente. România rămâne principalul responsabil pentru apărarea teritoriului și intereselor sale naționale. Propunerea nu este prezentată drept o misiune deja acceptată de SUA sau NATO.
Portul Constanța și baza Mihail Kogălniceanu reprezintă componente complementare ale mobilității și sprijinului aliat. Se propune evaluarea protecției lor coordonate, inclusiv a rutelor maritime comerciale, a gurilor Dunării, a infrastructurii energetice și a comunicațiilor critice. Precedentele utilizării infrastructurii românești pentru sprijin logistic și operațiuni aeriene americane justifică analiza posibilităților tehnice și juridice de extindere a interoperabilității, inclusiv pentru aeronave de transport și realimentare.
Recomandări concrete
- Inițierea unor consultări strategice accelerate cu Statele Unite privind securitatea vestului Mării Negre și protecția obiectivelor de interes comun.
- Solicitarea unei evaluări militare comune privind necesarul suplimentar de supraveghere, avertizare timpurie, apărare aeriană și antidronă, apărare maritimă și reacție defensivă.
- Negocierea unui rol american consolidat de monitorizare, prevenire și descurajare, prin utilizarea și, dacă este convenit, suplimentarea capabilităților SUA de la Mihail Kogălniceanu, în coordonare cu NATO.
- Consolidarea unui mecanism integrat de schimb de informații și coordonare între Forțele Armate Române, instituțiile naționale de securitate, SUA și ceilalți aliați.
- Creșterea protecției portului Constanța, a apelor teritoriale, a gurilor Dunării și a infrastructurii energetice, cibernetice și logistice.
- Integrarea măsurilor militare cu cele civile de prevenire, continuitate operațională, salvare a vieților și răspuns la incidente hibride.
- Evaluarea opțiunilor logistice și aeriene de la Mihail Kogălniceanu pe baza verificărilor tehnice, a cadrului legal și a acordurilor aplicabile.
Trei principii pentru o propunere credibilă
- Capabilități și misiuni clar definite. România trebuie să solicite funcțiile defensive necesare, cu evaluarea comună a resurselor și responsabilităților, fără a presupune automat un angajament american.
- Legalitate și proporționalitate. Orice reacție defensivă, inclusiv împotriva unui atac hibrid, trebuie să respecte dreptul național și internațional, regulile de angajare, competențele autorităților și mecanismele aliate de comandă. Nu orice incident hibrid justifică o ripostă militară.
- Responsabilitatea României și solidaritatea NATO. Sprijinul SUA este esențial, dar nu înlocuiește responsabilitatea Armatei Române și contribuția aliaților europeni. Propunerea privește o arhitectură comună, coordonată, de apărare și descurajare.
Concluzie: demnitate, prudență și forță defensivă
România nu are nevoie de retorică agresivă sau de escaladare inutilă. Are nevoie de pregătire, diplomație, capacitate defensivă credibilă și parteneriate funcționale. Avertizarea timpurie și descurajarea eficientă reduc riscul transformării unui incident într-o criză regională.
Solicităm Președintelui României și CSAT evaluarea cu prioritate a acestor opțiuni, în cadrul Parteneriatului Strategic România–SUA și al planificării NATO, pentru apărarea intereselor legitime ale României și protejarea vieții oamenilor. ESTE MAI IMPORTANT SĂ PREVENIM DECÂT SĂ REACȚIONĂM.