Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, îi adresează un apel public premierului Ilie Bolojan să evite tăierile bugetare în cercetare, subliniind că această decizie ar putea avea consecințe financiare și profesionale grave pe termen lung, inclusiv pierderea a până la un miliard de euro din fonduri europene.
Argumente bazate pe performanța în atragerea de fonduri
Într-un mesaj detaliat, Funeriu explică că România se află într-o poziție favorabilă în ceea ce privește obținerea de finanțări europene pentru cercetare. El evidențiază o evoluție pozitivă măsurabilă, comparând realizările din ultimele programe europene.
În cadrul programului Horizon 2020, țara noastră a atras 294 de milioane de euro pe o perioadă de cinci ani. În schimb, în programul actual, Horizon Europe, cu un buget total de 100 de miliarde de euro, România a reușit deja să obțină 330 de milioane de euro la jumătatea perioadei de derulare.
„E posibil să atingem miliardul de euro atras. Ideal ar fi să atragem 4 miliarde, cât e raportul de populație al României vs UE. Deci stăm mult mai bine, încă sub potențial, pentru că cercetătorii români sunt, azi, mai buni decât acum 5 ani”, afirmă Funeriu.
Consecințele imediate ale reducerilor
Conform fostului ministru, o diminuare a finanțării naționale ar avea două efecte negative principale:
- Ar reduce capacitatea României de a atrage fonduri europene substanțiale.
- Ar grăbi exodul cercetătorilor valoroși către piețe internaționale extrem de competitive.
„Reducerea finanțării naționale a cercetării va duce la plecarea lor (bătălia mondială pentru creiere e acerbă) și atragerea unor sume mai mici. Pe scurt: economisim un euro dar pierdem 5 euro și pierdem expertiza de top. Merită? Nu”, precizează el.
Funeriu consideră că menținerea alocărilor pentru cercetare este o decizie rațională și din punct de vedere bugetar, exprimându-și încrederea în logica premierului.
Aprecieri și evaluare a stării actuale a cercetării
În același timp, fostul ministru îl felicită pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pentru că a renunțat să susțină o modificare care ar fi afectat caracterul multianual al contractelor de finanțare, oferind astfel stabilitate proiectelor în curs.
Bazându-se pe experiența sa îndelungată în domeniu – de la membru în consiliul director al Ad Astra, la ministru al cercetării (2009–2012) și apoi cercetător – Funeriu susține că calitatea cercetării românești s-a îmbunătățit semnificativ.
„Nu ezit nicio clipă să spun că azi cercetarea românească NU mai este ceva de proastă calitate. Majoritatea universităților și a institutelor au reușit, pas cu pas, să meargă în direcția corectă”, declară el.
Deși recunoaște existența unor probleme punctuale, precum publicații fără relevanță sau exagerări salariale ale unor directori, le consideră minore în ansamblul sistemului care a evoluat pozitiv.
Un apel către decidenți
În încheiere, Daniel Funeriu transmite un mesaj ferm către factorii de decizie, respingând atât tăierile bugetare, cât și opiniile generalizatoare și nefondate despre cercetarea din România.
„Eu nu mai pot accepta nici tăieri de la cercetare și nici politicieni care spun, în bloc, «cercetarea românească e în plop și plopul în aer»”, afirmă el, pledând pentru o abordare bazată pe date concrete și pe performanțele reale ale comunității științifice.