”Cetățenii Bucureștiului pierd echivalentul a cinci zile lucrătoare pe an din cauza aglomerației. Timpul mediu pierdut de șoferi în ambuteiaje în București se ridică la mai mult de o săptămână lucrătoare pe an. Bucureștiul ocupă locul al doilea pe lista capitalelor europene în ceea ce privește ambuteiajele din trafic, printre altele, din cauza numărului mare de vehicule de pe șosele și a infrastructurii sale degradate. În 2025, 171 de ore au fost petrecute blocate într-un ambuteiaj în orele de vârf, o cifră echivalentă cu cinci zile lucrătoare, conform datelor companiei de navigare Tom Tom. Pe baza cifrelor colectate de dispozitivele GPS, datele arată că șoferilor le ia cu 62,5% mai mult timp pentru a parcurge aceeași distanță pe care ar parcurge-o atunci când traficul ar circula mai lin. În orele de vârf, viteza medie a fost de 18,5 km/h (11,5 mph), iar distanța parcursă în 15 minute a fost de 4,6 km (2,8 mile). Cea mai proastă zi pentru a călători a fost pe 7 octombrie, când șoferii au condus doar 2,6 km (1,6 mile) în 15 minute”, notează jurnaliștii spanioli.
„Congestionarea traficului are un cost mare și măsurabil, de obicei de ordinul a 1% până la 2% din PIB. Aceasta înseamnă între 3,5 și 7 miliarde de euro pe an în România. Este timp care ar putea fi petrecut producând bunuri și servicii, participând la întâlniri sau furnizând servicii, deci reduce direct productivitatea. Acest fenomen crește cheltuielile și logistica companiilor: Întârzie transportul mărfurilor, crește costurile de livrare, reduce fiabilitatea lanțurilor de aprovizionare și obligă companiile să aibă mai multe stocuri, ceea ce contribuie la creșterea prețurilor și la subminarea competitivității”, explică Dan Popa, economist și jurnalist.
De asemenea, are un impact asupra eficienței pieței muncii.
”Navetele lungi reduc gama de locuri de muncă pe care lucrătorii sunt dispuși să le ocupe și numărul de lucrători pe care companiile se pot baza, ceea ce scade eficiența și producția regională”, spune Ramona Popa, profesor de economie la Academia de Studii Economice din București. ”Acest timp pierdut reprezintă o taxă ascunsă considerabilă atât pentru lucrători, cât și pentru companii”, spune Ramona, care enumeră alte costuri directe, cum ar fi combustibilul, întreținerea mașinilor, asigurările, taxele de parcare, abonamentele și taxele de transport public și, uneori, taxele de drum.
În ciuda faptului că peste două milioane de vehicule circulă zilnic în București, corespunzând dimensiunii populației sale, capitala României nu se află la coada clasamentului european în ceea ce privește traficul.
Această distincție a revenit Dublinului anul trecut, unde șoferii au petrecut 191 de ore în ambuteiaje - aproape opt zile - iar viteza medie a fost de 17,4 km/h.
La Madrid, mașinile au petrecut 98 de ore în ambuteiaje, puțin peste patru zile, cu o viteză medie de 20 km/h
„Există și costul timpului pierdut: valoarea orelor petrecute pe drum în loc să lucreze, să facă treburi casnice sau să se relaxeze; de obicei, se estimează în funcție de salariul lucrătorului”, spune Popa. Cu toate acestea, ambuteiajele generează și costuri suplimentare pentru sănătate și mediu, care sunt greu de cuantificat.
„În orașele UE, transportul rutier este o sursă majoră de poluare a aerului și de zgomot; aproximativ 96% dintre locuitorii urbani sunt expuși la niveluri peste recomandările OMS, ceea ce se traduce prin pierderi semnificative în ceea ce privește sănătatea și economia”, subliniază Popa, indicând consecințele suplimentare ale stresului și satisfacției profesionale, care pot afecta productivitatea și bunăstarea.
„Studiile privind lucrul de acasă arată că evitarea navetei economisește timp considerabil și reduce cheltuielile zilnice de transport și parcare”, explică Popa.
„Pentru mulți angajați, reducerea costurilor navetei este principalul motiv pentru care preferă munca hibridă sau la distanță, deoarece le crește efectiv venitul net și timpul disponibil, fără o creștere reală a salariului.”