România se confruntă cu un risc crescut de recesiune, economia urmând să scadă cu până la 1% în acest an, iar perspectivele pentru 2027 rămân îngrijorătoare, cu o creștere economică estimată între 0% și 0,5%. Avertismentul vine din partea președintelui CFA România, Adrian Codirlașu, care subliniază că dificultățile economice persistă și în anul următor.
Perspective economice îngrijorătoare
Președintele CFA România a declarat că economia va intra în recesiune în acest an, iar riscurile se mențin și pentru 2027. Acesta a explicat că, deși prognoza oficială indică o creștere între 0% și 0,5% pentru anul viitor, comparativ cu estimările de 2% ale altor analiști, există deja feedback că această perspectivă este considerată optimistă.
„Anul ăsta vom avea recesiune. Anul ăsta noi am venit cu o creștere pentru anul viitor între 0 și 0,5%, la fel, când restul zic 2% și deja primim feedback că suntem optimiști. Dar, în general, dacă mă uit în istorie, când România a fost în recesiune, niciodată n-a fost un singur an, au fost măcar doi. Și de asta, riscurile rămân de recesiune și pentru anul viitor, deși ar trebui să fie ușor mai bine decât în anul ăsta"
Potrivit analistului, perspectivele economice sunt afectate de reducerea producției de energie și de evoluția consumului. Închiderea centralei de la Cernavodă și importul de energie conduc la scăderea producției și a exportului net, ambele componente ale PIB-ului fiind afectate negativ.
„Nu văd cum să iasă plus. De asta, așteptarea mea pentru acest an este de o recesiune ușoară, undeva până în 1% scădere, și anul viitor, mă rog, dacă avem noroc, stăm pe loc", a susținut președintele CFA România.
Riscuri externe și finanțarea deficitului
Dificultățile economice sunt amplificate de situația externă și de necesitatea finanțării deficitului bugetar. Codirlașu a explicat că mediul extern extrem de dificil reprezintă un risc macro major, având în vedere necesitatea finanțării deficitului.
„Dacă avem noroc că piața externă e ok, atunci îl putem finanța, dar dacă piața externă nu e ok, avem o problemă în a-l finanța, cum a fost în anul 2008, când am intrat în criză doar cu 12% datorie publică în PIB", a explicat analistul.
Presiuni inflaționiste din sectorul energetic
Referindu-se la inflație, președintele CFA România a arătat că majorarea prețurilor energiei reprezintă unul dintre factorii care exercită presiuni asupra economiei. Acesta a identificat trei componente principale care afectează inflația:
- Criza internă pe energie electrică, generată de oprirea centralei de la Cernavodă, ceea ce duce la creșterea prețurilor pe fondul scăderii ofertei
- Prețul gazului metan în lumea europeană, care nu a mai fost atât de mare din 2022, de la începutul războiului din Ucraina
- Prețul petrolului, care se tranzacționează în jurul valorii de 112-113 dolari pe baril pentru Brent, relevant pentru Uniunea Europeană
„Nu are cum, de asemenea, să nu se vadă în prețuri. Iar dacă se și reaprinde conflictul, vă dați seama, nu are cum să scadă", a declarat Codirlașu.
Evoluția cursului de schimb
În ceea ce privește evoluția cursului de schimb, analistul estimează o depreciere graduală a monedei naționale în următorii ani. Acesta a explicat că aprecierea reală a leului va conduce la un trend de ușoară depreciere, de aproximativ 10-15 bani anual, pentru o perioadă îndelungată.
„De asta noi avem forecast pentru anul următor undeva între 5,4 și 5,5 euro-leu la final de an", a declarat Codirlașu.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează pentru anul 2026 o contracție a economiei de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale.