România este mai aproape ca niciodată în ultimii ani de activarea mecanismului constituțional care ar putea duce la alegeri parlamentare anticipate. Termenul de 60 de zile stabilit de Constituție a expirat deja, iar o nouă propunere de guvern respinsă de Parlament i-ar da posibilitatea președintelui Nicușor Dan să demareze procedura de dizolvare a Legislativului, conform explicațiilor oferite de Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale. Scrutinul ar putea fi organizat la începutul anului 2027, dar dizolvarea Parlamentului nu este automată și rămâne la latitudinea exclusivă a șefului statului.
Contextul politic actual
Criza prelungită legată de formarea unui guvern cu depline puteri și tensiunile tot mai mari din societate readuc în prim-plan un scenariu pe care toate marile partide l-au evitat până acum: alegerile parlamentare înainte de termen.
Augustin Zegrean afirmă că una dintre cele două condiții esențiale cerute de Constituție este deja îndeplinită. Au trecut mai bine de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură respinsă de Parlament, cea a Cabinetului Adrian Veștea.
Mai rămâne de respins o a doua solicitare de învestitură. Dacă și următorul candidat desemnat de Nicușor Dan se prezintă în Parlament și nu primește votul de încredere, președintele va avea posibilitatea constituțională de a declanșa procedura pentru dizolvarea Parlamentului.
Fostul președinte al CCR consideră că alegerile anticipate sunt un instrument democratic legitim atunci când partidele nu mai reușesc să construiască o majoritate funcțională.
„Dacă vezi că nu se poate (...) nu are rost să o mai întindem”, a declarat Augustin Zegrean.
În opinia sa, președintele trebuie să desemneze un nou candidat pentru funcția de prim-ministru. Acesta trebuie să formeze o echipă, să pregătească un program de guvernare și să solicite votul Parlamentului.
Dacă solicitarea este respinsă, ar fi îndeplinită și a doua condiție constituțională necesară pentru dizolvarea Legislativului.
Condițiile constituționale
Articolul 89 din Constituție stabilește două condiții cumulative:
- Parlamentul trebuie să nu fi acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare;
- În acest interval trebuie să fi fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură.
În situația actuală, termenul de 60 de zile a trecut. Există însă o singură solicitare de învestitură respinsă, cea a Cabinetului Veștea.
Prin urmare, următoarea nominalizare făcută de Nicușor Dan poate deveni decisivă. Dacă noul candidat nu obține voturile necesare, șeful statului va putea consulta președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare, după care va putea decide dizolvarea Parlamentului.
Este important însă că textul Constituției precizează că președintele „poate” dizolva Parlamentul, nu că este obligat să o facă. Chiar și după două guverne respinse, decizia rămâne la șeful statului.
Potrivit lui Zegrean, numai președintele poate lua această hotărâre și „nimeni nu-l poate opri”, dar nici nu îl poate obliga să dizolve Legislativul.
Pozițiile partidelor
Explicațiile fostului președinte al CCR apar exact în momentul în care Nicușor Dan a convocat noi consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de premier.
Blocajul rămâne însă aproape total.
PNL și USR merg la Cotroceni cu varianta Siegfried Mureșan, în timp ce PSD îl propune pe președintele partidului, Sorin Grindeanu. AUR nu intenționează să susțină un guvern din care nu face parte și cere alegeri anticipate dacă următoarea încercare de învestire eșuează.
UDMR a lansat o formulă diferită: un cabinet format din funcționari cu experiență din ministere, prezentat ca un „guvern instituțional” care să depășească opoziția dintre marile partide. Toate variantele cu care formațiunile merg la Cotroceni lasă însă nerezolvată problema majorității parlamentare.
Conform unor informații publicate, în PSD este analizat un scenariu în care social-democrații ar lăsa să cadă în Parlament o eventuală nominalizare a lui Siegfried Mureșan sau Alexandru Nazare.
Respingerea ar activa complet condițiile constituționale pentru dizolvarea Parlamentului și ar transforma amenințarea anticipatelor într-un instrument uriaș de presiune asupra tuturor partidelor.
În acel moment, Nicușor Dan ar putea fie să înceapă procedura dizolvării, fie să facă o nouă nominalizare. Perspectiva pierderii mandatelor i-ar putea determina pe parlamentari să accepte un al treilea candidat și un guvern pe care, în alte condiții, l-ar fi respins.
În scenariul discutat în interiorul PSD, Sorin Grindeanu ar putea apărea la o eventuală a treia nominalizare drept soluția care împiedică dizolvarea Parlamentului.
Aceasta este și explicația pentru care simpla apropiere de anticipate poate schimba radical raportul de forțe, chiar dacă alegerile nu mai ajung să fie organizate.
Ce urmează
După dizolvarea Parlamentului, alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni. Augustin Zegrean arată că nu există un termen constituțional minim, însă trebuie respectate etapele electorale privind stabilirea calendarului, depunerea candidaturilor și desfășurarea campaniei.
Unele termene ar putea fi reduse, dar fostul președinte al CCR consideră puțin probabil ca partidele să accepte o campanie foarte scurtă.
Într-un calendar realist, dacă următoarea desemnare este făcută în perioada imediat următoare, este respinsă, iar Nicușor Dan decide apoi dizolvarea Parlamentului, românii ar putea fi chemați din nou la urne la începutul anului 2027.
Până la alegeri, actualul Guvern demis ar continua să administreze treburile curente și ar trebui să stabilească data scrutinului și să asigure organizarea acestuia.
Mandatul actualelor Camere nu încetează însă instantaneu în sensul producerii unui vid legislativ. Constituția prevede că mandatul Parlamentului se prelungește până la întrunirea legală a noului Legislativ, dar, în această perioadă, competențele sale sunt limitate.
Deși mecanismul există în Constituție, România nu a reușit niciodată să ajungă efectiv la alegeri parlamentare anticipate după 1989.
Motivul este unul profund politic: parlamentarii trebuie să respingă două guverne și să accepte astfel riscul de a-și pierde mandatele înainte de termen. În cele mai multe crize, apropierea de dizolvare a determinat apariția unei majorități de ultim moment.
De această dată însă, fragmentarea Parlamentului, opoziția dintre PSD și blocul PNL-USR, poziția AUR și lipsa unei variante acceptate de toate formațiunile fac ca scenariul să fie mai greu de exclus.