Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a respins vineri afirmațiile președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, care a considerat că scrisoarea prim-ministrului Ilie Bolojan către Curtea Constituțională a României ar fi o ingerință în principiul separării puterilor în stat.
Într-un interviu la Antena 3 CNN, Dogioiu a declarat că acțiunea premierului nu poate fi văzută ca o presiune, deoarece a avut doar scopul de a informa Curtea despre o situație factuală legată de riscul de pierdere a unor fonduri europene din PNRR. Potrivit ei, prezentarea adevărului nu poate fi considerată o ingerință în activitatea judiciară.
„Adevărul nu poate constitui nici o formă de presiune sau ingerință. Premierul nu a formulat un avertisment sau o solicitare, ci a informat pur și simplu CCR despre o stare de fapt, pornind de la ideea că, în orice proces, instanța trebuie să fie pe deplin informată despre toate circumstanțele, să aibă o viziune completă. Atât și nimic mai mult”, a spus Ioana Dogioiu.
Ea a insistat că în textul scrisorii nu există nicio cerere adresată Curții Constituționale și niciun semn de presiune temporală asupra judecătorilor. În opinia sa, interpretarea că demersul ar urmări accelerarea unei decizii este forțată.
„Nicăieri în textul acelei scrisori, care a fost făcută publică, nu există un element de presiune, nu se cere un anumit verdict, nici măcar nu se solicită emiterea unui verdict pe 11 februarie. Uneori, în viață, o indecizie poate avea valoarea unei decizii”, a adăugat Dogioiu în cadrul emisiunii Decisiv.
Ea a subliniat că Guvernul a considerat legitim ca CCR să fie informată despre contextul european și calendarul de evaluare al Comisiei, tocmai pentru a avea o imagine de ansamblu asupra potențialelor consecințe, fără a influența însă analiza juridică în sine.
În aceeași emisiune, fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a avut o poziție mai nuanțată. El a apreciat că scrisoarea premierului poate fi interpretată ca o încercare de presiune, dar a subliniat că judecătorii constituționali nu sunt ușor de influențat.
Zegrean a reamintit că avertismentele privind pierderea fondurilor PNRR au fost repetate în timp și că termenul limită a fost amânat de mai multe ori, fără ca acest lucru să modifice rolul esențial al CCR în controlul constituționalității.
Ca răspuns, Ioana Dogioiu a oferit detalii despre calendarul de evaluare a jalonului PNRR, precizând că termenul limită inițial a fost 28 noiembrie, urmat de o perioadă de evaluare la nivelul Comisiei Europene. „Pe 28 noiembrie a fost termenul limită pentru îndeplinirea jalonului, după care a urmat o perioadă în care Comisia Europeană evaluează dacă jalonul este îndeplinit sau nu, apoi se formulează un răspuns care urmează să fie formalizat. Acesta a fost formulat și va fi formalizat după 11 februarie”, a explicat purtătoarea de cuvânt a Guvernului.
Întrebată dacă de la Bruxelles a existat un mesaj explicit de așteptare până pe 11 februarie, Ioana Dogioiu a recunoscut că nu poate confirma oficial un astfel de angajament, dar a sugerat că interpretarea nu este lipsită de temei. „Fiecare înțelege ce dorește din această așteptare până pe 11 februarie, mie îmi place să cred că da, dar nu vă pot confirma oficial acest lucru”, a spus ea.
Dogioiu a susținut că, indiferent de interpretări, situația factuală trebuia adusă la cunoștința CCR, fără a încălca independența justiției. În acest context, ea a menționat practici anterioare, inclusiv documente transmise chiar de președinta ÎCCJ.
„În orice caz, ca fapt, aici suntem și asta este ceea ce CCR trebuia să știe, fără presiune și fără nicio încălcare a independenței. Poate vă amintiți că Lia Savonea, care a semnat acest răspuns, a trimis la CCR o expertiză în care invoca o anumită evoluție a pensiilor în următorii 35 de ani, tocmai pe ideea că CCR trebuie să fie pe deplin informată. Tocmai doamna Lia Savonea subscrie acestui principiu al viziunii complete”, a mai afirmat purtătoarea de cuvânt a Guvernului.