O analiză recentă evidențiază că țările cu venituri medii din Europa Centrală și de Est (CEE) își asigură 57% din consumul final de energie din importuri de hidrocarburi. Această vulnerabilitate este analizată în contextul unor scenarii diferite privind evoluția prețurilor petrolului.
Contextul economic și scenariile analizate
Raportul se concentrează pe șapte economii: Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia (grupate ca CEE5), Serbia și Turcia. Acestea au un PIB combinat de aproximativ 4.000 miliarde de dolari, comparabil cu economia Japoniei. Agenția de rating S&P Global a construit două scenarii principale pentru evaluarea impactului.
În scenariul de bază, prețul petrolului Brent este estimat la o medie de 80 de dolari în 2026, coborând apoi la 65 de dolari în 2027. În scenariul de stres, Brent ar ajunge la 130 de dolari în 2026, pentru a scădea ulterior la 100 de dolari în 2027.
Impactul asupra României în cele trei scenarii
România are un rating S&P de "BBB minus" cu perspectivă negativă. Previziunile anterioare ale agenției pentru România erau:
- Inflație: 6,8% (2026), 3,5% (2027), 3% (2028).
- Deficit curent (% din PIB): 6,6% (2026), 5,9% (2027), 5,8% (2028).
- Deficit bugetar (% din PIB): 6,4% (2026), 5% (2027), 4,8% (2028).
- Creștere economică: 0,7% (2026), 2,3% (2027), 2% (2028).
În scenariul de bază S&P, indicatorii pentru România se modifică: inflația la 7,3% (2026), 4,5% (2027), 3,8% (2028); deficitul curent la 7% (2026), 6% (2027), 5,7% (2028); deficitul bugetar la 6,5% (2026), 5,5% (2027), 4,5% (2028); iar creșterea economică la 0,2% (2026), 2,7% (2027), 2,3% (2028).
În scenariul de stres, impactul este mai sever: inflația ar atinge 9% (2026), 6% (2027), 4% (2028); deficitul curent 8,2% (2026), 7,4% (2027), 7,3% (2028); deficitul bugetar 7,7% (2026), 6,5% (2027), 6% (2028). Economia ar înregistra o contracție de 1% în 2026, revenind apoi la o creștere de 2,5% (2027) și 2% (2028).
Riscuri și economii vulnerabile
Efectele unui scenariu de stres asupra ratingurilor suverane sunt neliniare și depind de rezervele de capital și de măsurile autorităților. Țările cu o capacitate internă semnificativă de generare a energiei, precum România, sau cu un mix energetic bazat pe cărbune, ca Polonia, ar putea înfrunta implicații macroeconomice mai blânde.
Cele mai afectate vor fi probabil economiile consumatoare de energie și dependente de importuri, precum Turcia, Ungaria și Slovacia. Ungaria și Slovacia au deja perspective negative la ratingurile S&P, reflectând riscurile finanțelor publice din cauza expunerii la volatilitatea prețurilor.
Dacă prețurile gazelor naturale ajung aproape de nivelul de vârf din 2022, efectele negative asupra economiilor CEE și presiunile asupra ratingurilor vor fi mai ample și mai pronunțate.
Spre deosebire de Ungaria și Slovacia, unde rata de economisire este ridicată, poziția balanței de plăți a Turciei ar fi afectată sever. Inflația ridicată, încrederea fragilă în moneda națională și rezervele valutare modeste ale băncii centrale pun presiune pe ratingul "BB minus" al țării.