România a înregistrat un deficit bugetar de 7,65% din Produsul Intern Brut la sfârșitul anului 2025, conform calculelor efectuate pe standarde cash. Această cifră este inferioară cea din 2024, care a fost de 8,67% din PIB, dar depășește totuși ținta inițială a Guvernului de 7,0%. Rezultatul se situează sub nivelul de 8,4% din PIB, care fusese prognozat revizuit în a doua parte a anului, sugerând o ajustare fiscală parțială.
Veniturile consolidate ale statului au crescut cu 15,3% în 2025 comparativ cu anul precedent. Cheltuielile bugetare au avansat într-un ritm mai lent, de 11,2%. Diferența dintre creșterea veniturilor și cea a cheltuielilor a temperat deficitul, însă structura bugetului rămâne rigidă. Cheltuielile sociale, salariale și cele cu dobânzile au reprezentat 88,3% din veniturile bugetare ciclice, o pondere aproape neschimbată față de 2024, ceea ce indică un spațiu de manevră fiscală în continuare limitat.
Reducerea deficitului în 2025 a fost realizată în principal prin componente care nu sunt legate de fondurile europene sau de costurile cu dobânzile. Această situație ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea ajustării, având în vedere că presiunile structurale asupra bugetului persistă. Deficitul calculat pe standarde ESA ar putea fi și în acest an mai mare decât cel pe standarde cash, estimările sugerând un nivel apropiat de 8% din PIB.
Pentru anul 2026, autoritățile și-au anunțat intenția de a construi bugetul pe un deficit cuprins între 6,0% și 6,5% din PIB. Acesta este un obiectiv ambițios în contextul rigidităților actuale și al necesității de finanțare a investițiilor. Reducerea deficitului va depinde în mod semnificativ de capacitatea statului de a controla cheltuielile și de a crește absorbția fondurilor europene.
Pe plan economic, începutul anului 2026 aduce semnale mixte. Indicele PMI pentru industria prelucrătoare a scăzut în ianuarie la 48,1, față de 48,9 în decembrie, marcând a 19-a lună consecutivă sub pragul de 50 puncte, care separă creșterea de contracție. Deși producția a înregistrat o ușoară îmbunătățire, cererea, comenzile noi și ocuparea forței de muncă au continuat să tragă indicatorul în jos.
Cererea externă rămâne un factor-cheie pentru economia românească. Datele preliminare pentru industria germană indică o ușoară revenire a indicelui PMI la 48,7, maximul ultimelor trei luni. Aproximativ 20% din exporturile României sunt destinate Germaniei, ceea ce face ca evoluțiile economice din această țară să fie decisive pentru producția internă.
Indicatorul Sentimentului Economic a scăzut în ianuarie 2026 la 92,3, menținându-se în teritoriu recesionist pentru a noua lună consecutiv. Cea mai semnificativă deteriorare se observă în încrederea consumatorilor, care a coborât la -34,6, cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani, chiar sub minimele din perioada pandemiei. Această evoluție ridică riscuri suplimentare pentru creșterea economică din 2026.
Se anticipează o creștere economică de 1,3% pentru anul 2025, cu o ușoară accelerare la 2,1% în 2026. Acest scenariu depinde puternic de evoluția investițiilor și de absorbția fondurilor europene. Rata șomajului s-a menținut la 6,0% în decembrie 2025, nivel similar cu luna precedentă. Pentru 2026 este estimată o rată medie a șomajului de 5,7%, semn că piața muncii rămâne relativ stabilă, în ciuda încetinirii economice.
Imaginea de ansamblu arată o economie care evită derapajele majore, dar care rămâne vulnerabilă. Deficitul bugetar s-a redus față de 2024, însă presiunile structurale, sentimentul negativ al consumatorilor și dependența de contextul extern fac ca anul 2026 să fie unul decisiv pentru stabilitatea fiscală și economică a României.