Dan Dungaciu, prim-vicepreședintele AUR, acuză că președintele Nicușor Dan a semnat o declarație cu Ucraina care renunță la demersurile pentru drepturile românilor și oferă autorităților de la Kiev un „certificat de bună purtare” nemeritat, în timp ce problema crucială a libertății religioase a comunității este ignorată.
Contextul semnării și criticile aduse
Președintele Nicușor Dan a semnat împreună cu omologul său ucrainean, Volodymyr Zelenski, „Declarația comună pentru stabilirea unui parteneriat strategic”. Documentul recunoaște eforturile Ucrainei pentru respectarea drepturilor minorității române, ceea ce, conform lui Dungaciu, echivalează cu abandonarea presiunii statului român în acest sens.
În conținutul acordului nu există nicio mențiune explicită despre libertatea religioasă a românilor. Afirmația privind separarea bisericii de stat este văzută ca o manevră a lui Zelenski pentru a împiedica viitoarea implicare a României în organizarea religioasă a comunității românești din Ucraina.
Președintele Nicușor Dan nu a cerut respectarea drepturilor minorității românești și nici președintele Zelenski nu s-a angajat să le respecte.
Problema bisericii ortodoxe românești din Ucraina
În Ucraina există aproximativ 130 de parohii ortodoxe de limbă română. Acestea erau subordonate Bisericii Ortodoxe Ucrainene, legată de Patriarhia Moscovei, care și-a declarat autonomia odată cu izbucnirea războiului. Statul ucrainean a sprijinit crearea unei noi structuri, Biserica Ortodoxă a Ucrainei, care nu este recunoscută de Patriarhia Română.
Parohiile românești au refuzat să treacă la această nouă structură, temându-se că nu li se va respecta dreptul de a folosi limba română și nefiind dispuse să intre într-o comuniune considerată necanonică. Ca urmare, românii au decis să înființeze Biserica Ortodoxă Română din Ucraina, sub oblăduirea Patriarhiei Române, primind binecuvântarea Sfântului Sinod.
Ei au depus cerere de înregistrare legală ca asociație religioasă, dar Tribunalul de la Kiev a încălcat drepturile lor, refuzând să dea un răspuns timp de luni. Autoritățile ucrainene fac presiuni asupra preoților români, amenințându-i cu trimiterea pe front dacă aderă la structura românească. Capela „Sfinții Trei Ierarhi” din Cernăuți a fost preluată prin forță, iar Eugen Patraș, implicat în procesul de înregistrare, a primit interdicție de a intra în Ucraina timp de trei ani.
Poziția președintelui României și încălcări ale tratatelor
Dungaciu afirmă că președintele Nicușor Dan, deși a primit un memoriu de la credincioși și cunoaște poziția Sfântului Sinod, a dezinformat publicul. Acesta a pretins că problema înființării asociației și a subordonării canonice ține de relațiile dintre biserici, nu de stat.
În realitate, este vorba despre o încălcare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor ucraineni de origine română. Situația constituie și o încălcare a Tratatului din 1997 privind relațiile de bună vecinătate, care garantează dreptul persoanelor aparținând minorității de a-și înființa propriile instituții religioase.
Prin referirea la o înțelegere „între cele două biserici”, președintele României umilește indirect Patriarhia Română, care nu poate avea contacte cu structura necanonică din Ucraina. Dungaciu susține că Nicușor Dan face jocul autorităților ucrainene, care încearcă prin șantaj să determine recunoașterea organizației lor.
Precedentul din Republica Moldova și concluzia
Scenariul este similar cu cel din Republica Moldova, unde Mitropolia Basarabiei a fost recunoscută oficial abia după un deceniu de persecuții și o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului din Strasbourg. Curtea a obligat statul moldovean la plata unor daune morale și la recunoașterea structurii.
Alianța pentru Unirea Românilor își exprimă regretul că președintele României a renunțat la orice urmă de suveranitate națională, semnând documente întocmite exclusiv în interesul Ucrainei. AUR își asumă angajamentul de a lupta pentru drepturile românilor de pretutindeni.