Criza pensiilor din România se adâncește, iar veniturile lunare ale seniorilor nu mai acoperă cheltuielile de bază. Tot mai mulți pensionari sunt nevoiți să contracteze împrumuturi pentru a supraviețui, în timp ce deficitul sistemului public de pensii crește alarmant.
Pensii sub pragul minim al traiului
Pentru o mare parte a românilor, perioada pensionării este asociată cu dificultăți majore în gestionarea cheltuielilor curente. Conform analizelor economice, pensia medie asigură doar în jur de 75% din costul vieții, iar experții avertizează că această situație se poate deteriora în viitor, sub presiunea sistemului public de pensii.
În prezent, un pensionar primește în medie mai puțin de 3.000 de lei lunar de la stat, în timp ce costul vieții este estimat la aproximativ 3.500 de lei pe lună, de persoană. Comparativ cu alte state europene, situația este mai dificilă în România. Pensionarii din Bulgaria și Ungaria reușesc să acopere circa 80% din cheltuielile lunare, iar în Luxemburg pensiile depășesc de peste două ori costul vieții.
Bătrânețe pe datorie
Un număr tot mai mare de vârstnici apelează la credite pentru a face față cheltuielilor zilnice. Este și cazul Elenei Aron, care declară că pensia sa nu îi permite să își acopere nevoile fundamentale.
„Nu îmi ajung banii să mai plătesc datoriile, să îmi plătesc medicamente. Pensia e mică, eu sunt bolnavă. Am 20 de milioane, din care 13 dau la întreţinere, lumina 4 milioane, medicamentele.”
Alți pensionari se confruntă cu o realitate similară, având la dispoziție sume infime pentru alimente după ce achită facturile obligatorii.
„Mai rămân cu vreo 600-700 de lei lunar de mâncare.”
Cererea de împrumuturi este în creștere, dar sumele solicitate sunt din ce în ce mai reduse.
„În jur de 10-12% este creşterea faţă de luna martie a anului anterior. În ceea ce priveşte sumele surpriza e că sunt împrumuturi mici, foarte mici, chiar. Împrumuturile de luna aceasta au început de la 400 de lei. Sumele sunt foarte mici pentru că sunt foarte prudenţi acum.”
Presiuni asupra sistemului public
Economiștii subliniază că inflația afectează în mod disproporționat persoanele vulnerabile.
„Inflaţia este fenomenul care loveşte cel mai puternic în cei săraci şi foarte săraci. Într-un astfel de context care se prelungeşte pentru o perioadă mai mare de timp sărăcirea populaţiei este mai accentuată.”
Sistemul de pensii este supus unei presiuni demografice și financiare tot mai mari. Astăzi, aproximativ 10 salariați susțin 8 pensionari, iar acest raport va deveni și mai dificil după 2030, când circa 1,8 milioane de români vor ieși la pensie.
Bugetul de pensii înregistrează deja un deficit semnificativ.
„În decembrie 2025, datele arată că Casa Naţională de Pensii Publice a încasat din contribuţii cu 600 de milioane de lei mai puţin decât a plătit pensii. Asta înseamnă că un deficit al Bugetului de pensii publice.”
Pentru a acoperi acest deficit, statul este nevoit să aloce fonduri din alte surse bugetare.
„Pentru a asigura pensiile în fiecare trebuie să folosim bani din bugetul public din alte surse. Vom ajunge la o diferenţă în zona de 35 de miliarde de lei. Aceste 35 de miliarde de lei trebuie să le găseşti în alte impozite şi taxe ca să asiguri pensiile.”
Viitorul depinde de economisirea individuală
Specialiștii accentuează că asigurarea unui trai decent la bătrânețe va depinde tot mai mult de efortul individual. Pilonul II și Pilonul III de pensii private ar putea deveni componente esențiale pentru viitorul financiar al românilor.