Obținerea unui loc de muncă devine tot mai dificilă pentru românii care au depășit pragul de 45 de ani, conform numeroaselor mărturii apărute în mediul online. Un bărbat de aproape 50 de ani povestește că, după ce a fost concediat, nu reușește să se angajeze nici măcar într-un lanț de fast-food.
Vârsta, un obstacol major în calea angajării
Sute de persoane au reacționat după ce un bărbat a relatat că întâmpină greutăți serioase în a-și găsi un loc de muncă din cauza vârstei înaintate.
„Am aproape 50 de ani și nu am trăit nici în 2008 ceea ce trăiesc acum. Am fost concediat de corporație acum mai bine de un an și nu găsesc loc de muncă nici la fast-food”, a declarat acesta pe o platformă online.
Numeroși români consideră că piața muncii traversează o perioadă dificilă pentru toți candidații, indiferent de vârstă, însă cei care au trecut de 45 de ani se confruntă cu obstacole suplimentare. Unii au pus această situație pe seama prejudecăților angajatorilor.
„E complicat, extrem de complicat după 45 de ani să te angajezi. E complicat chiar și pentru cei tineri în perioada aceasta, darămite pentru cei mai în vârstă. Și nu neapărat pentru că sunt în vârstă – posibil și asta –, ci, cred eu, pentru că nu mai «pun botul» la vrăjelile «firma noastră este o familie», «tragem toți la fel», «oportunități de dezvoltare» și alte asemenea vrăjeli ieftine”, a afirmat un internaut.
Un alt utilizator s-a arătat indignat că o persoană de 45 de ani poate fi considerată deja prea în vârstă pentru a fi angajată.
„45 de ani înseamnă «în vârstă»? Doamne, păi până la 65 de ani, când ieși la pensie, ce faci? Asta dacă nu crește limita la 67–70 de ani. Ar trebui să se dea o lege prin care în companii să existe atât tineri, cât și oameni considerați «vârstnici». Ba chiar companiile să dea explicații de ce au atât de mulți tineri angajați în comparație cu oamenii mai în vârstă”, a adăugat acesta.
O altă persoană a subliniat că vârsta mediană a populației României depășește 44 de ani și continuă să crească pe fondul îmbătrânirii demografice. Aceasta a adăugat că o piață a muncii care îi marginalizează pe cei trecuți de 40–45 de ani ajunge să excludă o parte semnificativă a populației apte de muncă.
Preferința angajatorilor pentru candidații tineri
Mai mulți români susțin că angajatorii îi preferă pe candidații tineri deoarece aceștia au, în general, așteptări salariale mai mici și sunt mai dispuși să accepte programul și condițiile impuse.
„Vârsta este relativă. Companiile vor tineri ca să îi exploateze fără comentarii și pretenții. Cei mai în vârstă au responsabilități, familie, vor timp pentru ei și respectarea timpului liber. Am lucrat în una dintre cele mai mari companii de software din lume, aveam un salariu rușinos, iar la interviu veneau tineri și cereau o treime din salariul meu doar ca să intre”, a relatat unul dintre aceștia.
El a adăugat că energia, creativitatea și implicarea nu pot fi evaluate doar pe baza vârstei.
„Aveam colege cu zece ani mai tinere, dar cu o rigiditate și niște concepții de uzină din anii ’80. Energia și implicarea sunt mult mai importante decât vârsta reală. Dar companiile nu au timp să caute asta și cred că energia tinereții este mai valoroasă decât orice. Și probabil este valoroasă, dar asta nu înseamnă că experiența nu este importantă”, a completat el.
Un alt internaut a remarcat că discriminarea legată de vârstă este rareori recunoscută deschis.
„Hai să lăsăm vârsta la o parte, pentru că despre vârstă nu se vorbește oficial. Motivele invocate sunt că cei tineri nu au suficientă experiență, iar cei trecuți de 45 de ani au prea multă experiență sau au experiență în domeniul greșit. Adevărul este că treaba merge prost peste tot în lume de ceva vreme și nimeni nu știe care este cauza sau nu vrea să o spună”, afirmă acesta.
Automatizarea, AI-ul și forța de muncă străină
Unii români se tem că automatizarea și inteligența artificială vor reduce numărul posturilor de birou, în timp ce în restaurante, curierat, transport și alte domenii cu muncă fizică angajatorii se vor orienta tot mai mult către muncitori aduși din Asia.
„La joburile de birou o să avem inteligența artificială. La joburile cu munca fizică, în restaurante, la livrări, pentru casieri, gunoieri și altele asemenea, avem nepalezi. Pe Uber și Bolt vor să aducă nepalezi. Ca șoferi vor tot nepalezi. Pentru meseriile de instalator sau electrician vor să aducă tot nepalezi. Viitorul nostru va fi interesant”, a afirmat un participant.
Alții au atras însă atenția că muncitorii nepalezi, indieni sau srilankezi nu sunt vinovați pentru politicile companiilor și au comparat situația lor cu cea a românilor plecați să muncească în Occident.
„Prin anii ’90–2000, foarte mulți români și bulgari au plecat în Italia, Spania sau Franța. La vremea respectivă, noi eram nepalezii”, a remarcat un internaut.
Concedieri în corporații și incertitudinea locurilor de muncă
Temerile autorului postării au fost întărite de angajați care susțin că în unele corporații sunt pregătite noi reduceri de personal.
„La mine, în corporație, se discută deja în ședințe un nou set de concedieri. Nu se mai pune problema dacă vor fi concedieri, ci câți oameni vor fi concediați. Ultimele au fost în urmă cu mai puțin de un an. M-am opus degeaba disponibilizărilor. Acum nici măcar un an a trecut de la ultima rundă și mă întreb: câți oameni mai dați afară?”, a relatat un angajat.
O româncă a povestit că a trecut de două ori prin concedieri în ultimii trei ani și că lipsa de predictibilitate a determinat-o să ia în calcul o activitate independentă:
„Chiar dacă vei găsi un loc înapoi într-o corporație, am un sfat: pornește-ți propria afacere. Mi se pare obligatoriu în ziua de astăzi, de preferat o afacere care să nu poată fi influențată prea mult de automatizare. Eu am pățit-o de două ori cu corporațiile în ultimii trei ani. A treia oară, dacă se va întâmpla, voi avea măcar un mic business în spate, care să îmi asigure banii pentru un trai decent, nu unul extravagant”, a scris ea.
Un internaut crede că mobilitatea excesivă din anii în care firmele recrutau masiv îi poate dezavantaja acum pe candidații care au schimbat foarte multe locuri de muncă.
„Se întoarce roata. În ultimii cinci–șapte ani, multă lume a schimbat continuu locurile de muncă. Plecau pentru 50 de lei în plus. Firmele s-au adaptat, s-au eficientizat și au învățat să lucreze cu personal puțin, prin externalizare și digitalizare. Cei care au rămas și-au făcut vechime și au căpătat greutate în firme. Cei care au la activ zece joburi în cinci ani, fără vreo specializare valoroasă, vor avea de cules ceea ce au semănat. Vorbesc în general”, afirmă acesta.