Economia României înregistrează cea mai slabă perioadă de la pandemie, cu consumul în scădere liberă pe fondul inflației și al taxelor crescute, iar bugetele familiilor alocă sume infime pentru educație.
Unde se observă cel mai puternic declin
Motorul principal al economiei, consumul populației, încetinește drastic din cauza scumpirilor și a majorărilor de impozite și taxe. Informațiile oferite de Institutul Național de Statistică indică o reducere semnificativă a vânzărilor din comerț, inclusiv pentru bunurile de strictă necesitate.
Potrivit INS, în luna februarie a anului 2026, consumul total a înregistrat o scădere de 6,2% comparativ cu aceeași lună din anul precedent. Această tendință descendentă se consolidează, după ce în ianuarie scăderea anuală a fost de 6,5%.
Față de luna anterioară, vânzările cu amănuntul au scăzut cu aproape 4%, ceea ce evidențiază o diminuare clară a înclinației spre cheltuieli.
Cele mai accentuate reduceri ale consumului se constată în următoarele domenii:
- comerțul cu amănuntul al carburanților (cu 4,3% mai puțin);
- vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (cu 0,8% mai puțin).
Factorii care erodează puterea de cumpărare
Comercianții raportează cele mai slabe performanțe de vânzări din perioada post-pandemie. Pe lângă creșterile de preț la energie, majorarea TVA și a altor taxe, și rata inflației, care se apropie de 10% și este cea mai mare din Uniunea Europeană, afectează grav capacitatea financiară a cetățenilor.
Bugetele familiilor sunt tot mai limitate, în timp ce cheltuielile esențiale sunt în creștere. Datele oficiale arată că alimentația se situează pe primul loc în structura cheltuielilor. O familie medie alocă 32% din venituri pentru mâncare. Aproape 16% din bani sunt destinați plății facturilor pentru întreținere, apă, electricitate, gaze și combustibili. Pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, populația alocă aproximativ 8% din buget.
Educația, ultima prioritate bugetară
În contextul prețurilor ridicate, oamenii reduc drastic listele de cumpărături, iar pentru multe categorii de cheltuieli nu mai există resurse. Pentru educație, de exemplu, fondurile sunt extrem de reduse. Cifrele INS indică faptul că o gospodărie alocă în medie doar 26 de lei lunar în acest scop.
În aceste condiții, românii se confruntă cu perspectivele unor sărbători de Paști dintre cele mai costisitoare din ultimii ani. Informațiile oficiale confirmă o creștere explozivă a prețurilor la aproape toate produsele tradiționale. Kilogramul de carne de miel, de pildă, poate ajunge până la 60 de lei, iar pentru ouă și cozonac se plătesc cu 15% mai mult decât în anul anterior.