Impactul economic al războiului din Iran se resimte puternic în Europa, unde creșterea economică încetinită și inflația accelerată amenință să amplifice presiunile asupra industriei, finanțelor publice și stabilității politice a continentului.
Contextul și primele efecte
Ofensiva militară inițiată de președintele american Donald Trump, al cărei rezultat final rămâne imprevizibil la o lună de la debut, obligă statele europene să revizuiască în jos prognozele economice. Acestea lucrează simultan pentru a atenua creșterea prețurilor, alimentată de creșterea cotelor la gaze naturale și petrol.
Pentru un continent care abia începuse să se recupereze după efectele războiului din Ucraina, consecințele par a însemna o revenire la politicile de criză: sprijin direct pentru gospodării și majorări ale ratelor dobânzilor de către băncile centrale. Pentru companii, deja afectate de deficitul de forță de muncă calificată, pericolul este agravat de scăderea veniturilor populației.
Este foarte clar că primele și cele mai afectate sunt sectoarele mari consumatoare de energie. Dar cu cât durează mai mult, efectul se va resimți în fiecare sector.
Impactul asupra industriei și consumatorilor
În contextul scăderii încrederii consumatorilor și al prețurilor energetice în creștere, țări precum Germania și Italia analizează reducerea estimărilor de creștere. Această prudență vine după perspectivele economice înrăutățite prezentate săptămâna trecută de Banca Centrală Europeană.
Industria chimică germană, puternic afectată de criza energetică din 2022, a avertizat că unitățile de producție ar putea reduce activitatea din cauza blocajului efectiv al Strâmtorii Ormuz. Cel mai mare producător german de amoniac, SKW Piesteritz GmbH, și-a redus capacitatea la 85%, în timp ce Evonik Industries evaluează în continuare provocările.
Grupul de transport maritim Hapag-Lloyd AG înregistrează costuri suplimentare săptămânale de 40 - 50 milioane de dolari pentru combustibil, asigurări și depozitare, încercând să recupereze o parte prin impunerea unor taxe de urgență.
Astfel de costuri riscă să perturbe lanțurile de aprovizionare, crescând costul vieții pentru toți. Consumatorii anticipează deja acest lucru: în Franța, ponderea gospodăriilor care se așteaptă la o accelerare a inflației anul viitor a crescut extrem de puternic.
- Retailerul britanic de modă Next Plc a anunțat că ar putea majora prețurile cu 1,5% - 2% dacă conflictul se prelungește peste trei luni.
- Concurentul suedez Hennes & Mauritz AB (H&M) a avertizat că o continuare a războiului va reduce încrederea și cheltuielile consumatorilor.
Perspective economice și riscul de stagflație
Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că economia UE se confruntă cu riscul stagflației ca urmare a creșterii prețurilor energiei. Acesta a definit stagflația drept o situație de creștere economică lentă combinată cu inflație ridicată.
Analizele Comisiei Europene sugerează că, chiar și în cazul unor perturbări de scurtă durată, creșterea economică a UE în 2026 ar putea fi cu 0,4 puncte procentuale mai mică decât prognoza de toamnă, iar inflația ar putea fi cu până la 1 punct procentual mai mare. Comisia preconiza anterior o creștere a PIB-ului UE de 1,4% în 2026 și o inflație de 2% în zona euro.
Dombrovskis a subliniat că orice măsuri de răspuns vor afecta bugetele naționale, iar majoritatea statelor membre au un spațiu fiscal limitat, după șocuri anterioare și nevoia de a crește cheltuielile de apărare.
O accelerare semnificativă a inflației ar putea forța Banca Centrală Europeană (BCE) să reia ciclul de majorare a ratelor dobânzilor. Deși următoarea ședință a BCE este programată pentru 19 martie, piețele financiare anticipează o posibilă acțiune mai târziu în acest an.