Economiștii avertizează că o combinație sumbră de factori geopolitici și de piață ar putea declanșa o nouă spirală a prețurilor la alimente, pe măsură ce efectele războiului și ale blocării rutelor comerciale se propagă în lanțul alimentar european.
Lanțul de domino al costurilor
Prelungirea conflictului dintre SUA, Israel și Iran, împreună cu închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz, amenință să genereze un șoc major. Această cale navigabilă cheie transportă aproximativ o cincime din rezervele mondiale de petrol, volume semnificative de gaze naturale și o treime din materiile prime globale pentru îngrășăminte, precum amoniac și azot. Creșterile de preț la energie și la îngrășăminte vor avea efecte în domino asupra costurilor de transport și de producție, care în cele din urmă vor ajunge și pe rafturile supermarketurilor.
Este mai întâi creșterea prețurilor la energie și a îngrășămintelor, care apoi va avea efecte în domino asupra transporturilor și prețurilor alimentelor și, în cele din urmă, va ajunge și în supermarketuri, a explicat Carsten Brzeski, economist-șef la ING Germania.
Fermierii, care deja operează cu marje strânse și sunt nemulțumiți de agenda comercială a UE, se pregătesc să absoarbă primii șocul. Lobby-ul fermier italian Coldiretti a subliniat că atunci când costurile de producție cresc, fermierii sunt primii care le absorb, iar aceste costuri aproape niciodată nu se transferă complet către consumatori.
Presiunea asupra autorităților europene
Prețurile la petrol și gaze continuă să urce în ciuda unei eliberări record de rezerve globale, situație care a determinat țări precum Italia, Austria și Slovacia să solicite măsuri de urgență de la Comisia Europeană. Miniștrii europeni ai Energiei se vor reuni pentru a analiza opțiunile de reducere a prețurilor. Comisia lucrează la măsuri de protecție a consumatorilor, examinând:
- Sprijin de stat pentru sectorul industrial
- Reducerea taxelor naționale
- Utilizarea revizuirii pieței certificatelor de poluare pentru a facilita oferta de permise de CO2
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a menționat și posibilitatea plafonării prețurilor la gaze. De la începutul războiului din Iran, prețurile de referință la gaze în Europa au crescut cu peste 50%.
Dificultăți în găsirea unei soluții unitare
Având în vedere dependența Europei de importurile de petrol și gaze, continentul rămâne extrem de expus la fluctuațiile globale. Găsirea unei soluții comune este însă dificilă. Unele state, precum Italia, cer o intervenție amplă a UE, cum ar fi suspendarea pieței certificatelor de poluare. Altele se așteaptă ca Bruxelles-ul să se concentreze pe reduceri de taxe naționale sau pe subvenții interne, lăsând responsabilitatea principală în seama statelor membre.
Această abordare riscă să adâncească inegalitățile între țările bogate și cele mai sărace, deoarece nu toți și pot permite ajutoare de stat ample. În timpul crizei energetice din 2022, din peste 500 de miliarde de euro cheltuite de guvernele UE, aproximativ 158 de miliarde au provenit doar de la Germania.
Pe termen lung, extinderea energiei curate produse local din surse regenerabile și nucleare este văzută ca soluția pentru a reduce expunerea la importurile volatile de combustibili fosili. Pe termen scurt, însă, presiunea asupra prețurilor alimentare rămâne o amenințare reală, amplificată și de impactul războiului din Ucraina și de evenimentele meteorologice extreme.