Tranziția Complexului Energetic Oltenia de la cărbune la gaze se confruntă cu dificultăți semnificative, odată cu blocajele apărute în proiectele pentru noile capacități energetice de la Turceni și Ișalnița.
Proiectul de la Turceni, care vizează o capacitate de 475 MW, este dezvoltat de Complexul Energetic Oltenia împreună cu Tinmar Energy, ca parte a planului de restructurare și decarbonare. Procedura de achiziție pentru acest obiectiv a atras un singur ofertant.
În paralel, proiectul mai mare de la Ișalnița, cu o capacitate planificată de 850 MW, rămâne blocat, după ce procedura de achiziție a fost anulată de două ori, fără rezultate.
Investiția de la Turceni este derulată prin societatea de proiect CCCG Turceni SA, înființată special pentru această capacitate nouă. Contractul licitat este de tip „la cheie” și include proiectarea, achiziția echipamentelor, execuția lucrărilor și punerea în funcțiune, precum și servicii de mentenanță pe termen lung pentru echipamentele principale. Valoarea estimată depășește 525 milioane de euro, iar durata totală este de 16 ani, din care aproximativ trei ani sunt alocați construcției.
Singura ofertă depusă provine de la o companie românească de construcții, care are ca susținător și principal subcontractor compania chineză de stat Dongfang Electric International Corporation, producător de echipamente energetice și constructor de centrale electrice.
Întârzierile în realizarea noilor capacități pe gaze și regenerabile au determinat autoritățile române să negocieze cu Comisia Europeană amânarea închiderii unor grupuri pe cărbune. România a obținut acordul pentru menținerea în funcțiune a două unități până în august 2026 și a altor trei până la finalul anului 2029. Fără această amânare ar fi existat riscuri majore de dezechilibre în sistem, inclusiv posibile pene de curent, creșteri ale prețurilor și probleme de securitate a aprovizionării, în special iarna. În plus, România ar fi trebuit să returneze aproximativ 1,8 miliarde de euro.
Victor Banța, administrator neexecutiv în Consiliul de Supraveghere al CEO, a subliniat că situația proiectelor trebuie evaluată cu maximă atenție, din perspectiva responsabilităților asumate de companie față de statul român și față de finanțatorii europeni.
Potrivit lui Victor Banța, dificultățile de la Turceni și Ișalnița țin de factori structurali ai pieței. Existența unei singure oferte la Turceni și anularea procedurii pentru Ișalnița reflectă condiții de piață dificile pentru proiecte energetice de mare anvergură, marcate de creșteri de costuri, constrângeri de finanțare și volatilitate în lanțurile de aprovizionare.
Reprezentantul Consiliului de Supraveghere a detaliat structura contractuală a investițiilor. Proiectele sunt structurate pe contracte de tip EPC, prin care antreprenorul își asumă integral proiectarea, achiziția, execuția și punerea în funcțiune, cu responsabilitate asupra termenelor, costurilor și performanței. Acestea includ și acorduri de mentenanță pe termen lung pentru echipamentele principale, care implică angajamente contractuale de durată.
Victor Banța a făcut o delimitare clară între opțiunea strategică de tranziție energetică și responsabilitatea Consiliului privind implementarea. Rolul Consiliului nu este de a pune în discuție opțiunea strategică, ci de a se asigura că implementarea se face cu un control strict al riscurilor tehnice, financiare și contractuale.
În ceea ce privește proiectul de la Ișalnița, Banța a precizat că sunt avute în vedere soluții alternative pentru relansarea procedurii. Consiliul analizează opțiuni de structurare alternativă a achiziției care ar permite o alocare mai echilibrată a riscurilor și o flexibilitate mai bună în implementare.
Banța a subliniat că sprijinul Consiliului pentru aceste investiții depinde de gestionarea riscurilor legate de costuri, termene și funcționarea în siguranță a sistemului energetic. Susținerea proiectelor este condiționată de implementarea fără a genera vulnerabilități suplimentare pentru companie și pentru Sistemul Electroenergetic Național.
Pentru a asigura stabilitatea alimentării cu energie electrică și o tranziție controlată, obiectivul autorităților rămâne finalizarea și punerea în funcțiune a centralelor pe gaze de la Turceni și Ișalnița până în 2029, în paralel cu menținerea temporară a unor capacități pe cărbune.