Consilierul prezidențial Radu Burnete a participat la o întâlnire la Palatul Cotroceni cu reprezentanți ai unor organizații sectoriale și sindicate, unde au fost abordate teme precum fiscalitatea, securitatea economică și piața de capital. Burnete a menționat că discuțiile au acoperit și subiecte legate de programele PNRR și SAFE.
Radu Burnete a anunțat că va continua această serie de întâlniri, cu scopul de a înțelege cât mai bine necesitățile cetățenilor și companiilor. El a declarat că discuțiile au fost consistente și au acoperit planuri pe termen mediu și lung, energie, digitalizare și dezvoltare rurală.
În legătură cu situația economică, consilierul prezidențial a afirmat că România a obținut în 2025 rezultate economice peste așteptări, inclusiv în ceea ce privește deficitul bugetar. Acest progres a contribuit, potrivit lui Burnete, la recâștigarea încrederii Comisiei Europene și la renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență.
Deficitul cash s-a situat în jurul valorii de 7,7% din PIB, un nivel mai bun decât cel prognozat inițial. În acest context, Guvernul a stabilit pentru 2026 o nouă țintă de deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB.
Burnete a explicat că evoluțiile pozitive sunt vizibile în special prin plafonarea cheltuielilor publice și creșterea încasărilor din TVA. El a recunoscut că Guvernul a realizat o treabă mai bună decât se anticipa, subliniind că reducerea deficitului a fost realizată fără intrarea în recesiune. Potrivit traiectoriei agreate cu Comisia Europeană, România ar urma să coboare deficitul sub 3% din PIB până în 2030.
Consilierul prezidențial a mai declarat că nu cred că mai sunt necesare creșteri de taxe, dar că scăderi de taxe nu pot fi discutate înainte ca deficitul să ajungă sub 3–4%. El a adăugat că este necesară continuarea eficientizării cheltuielilor.
Investițiile din economie au crescut semnificativ în 2025, ajungând la 137 de miliarde de lei, cu aproximativ 15% mai mult față de 2024. Burnete a precizat că această creștere a fost susținută în mare parte de fondurile europene.
El a afirmat că România trebuie să sprijine sectoarele care pot reduce deficitul comercial, precum industria petrochimică, producția de alimente și zonele cu potențial ridicat de export. Statul trebuie să transmită un mesaj clar investitorilor străini și antreprenorilor autohtoni că aceste domenii sunt binevenite.
Deși rezultatele economice sunt pozitive, Burnete a recunoscut că există divergențe în coaliția de guvernare, în special în privința celui de-al treilea pachet fiscal de măsuri. El a explicat că există opinii diferite despre ce industrii trebuie stimulate și cu ce instrumente, iar negocierile sunt dificile.
Cu toate acestea, Burnete s-a declarat convins că pachetul va fi adoptat. El a spus că este destul de sigur că Guvernul își va asuma răspunderea, iar pachetul de relansare economică și bugetul pe 2026 vor fi adoptate.
Consilierul prezidențial a avertizat că întârzierea adoptării bugetului și a măsurilor fiscale ar putea afecta încrederea piețelor financiare. El a subliniat că, deși deficitul a fost redus, acesta rămâne peste 7% din PIB, ceea ce înseamnă că țara se împrumută masiv. Fără un buget clar și măsuri asumate, investitorii nu vor fi dispuși să finanțeze în continuare.
Potrivit lui Burnete, bugetul pe 2026 ar trebui adoptat în luna februarie pentru a menține stabilitatea financiară și credibilitatea României pe piețele externe.