Rata anuală a inflației va continua să scadă încet în primele trei luni ale anului 2026, în linie relativă cu prognoza pe termen mediu din noiembrie 2025, care indica o reducere modestă în prima jumătate a anului și o traiectorie cu fluctuații, conform noilor date și analize publicate de Banca Națională a României (BNR). În privința perspectivei pe termen foarte scurt a poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului de administrație au observat că evaluările recente indică o stagnare a activității economice în trimestrele IV 2025 și I 2026, în contextul măsurilor fiscal-bugetare deja aplicate și al nivelului ridicat al inflației anuale.
Banca centrală a minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație din 19 ianuarie 2026, când s-a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%.
În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au indicat că, potrivit noilor date, rata anuală a inflației va continua să scadă lent în primul trimestru al anului curent, relativ în concordanță cu prognoza pe termen mediu din noiembrie 2025. Aceasta prevedea o scădere modestă în prima parte a anului 2026 și o traiectorie fluctuantă. S-a remarcat că descreșterea din trimestrul I 2026 va fi antrenată de factori pe partea ofertei, în principal de evoluția cotațiilor unor mărfuri, inclusiv agroalimentare, și de efecte de bază. Influențele acestora se vor suprapune efectelor directe tranzitorii peste așteptări generate de expirarea schemei de plafonare a prețului la energie electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor în trimestrul III 2025, efecte care se vor epuiza în a doua parte a anului curent.
S-a convenit că acțiunea factorilor de ofertă rămâne o sursă de riscuri ascendente pe termen scurt, având în vedere posibilele efecte indirecte mai mari ale scumpirii energiei electrice, dar mai ales incertitudinile legate de evoluția pe termen scurt a prețurilor alimentelor și gazelor naturale, în contextul reglementărilor din domeniu.
În privința factorilor fundamentali, s-a concluzionat că aceștia vor exercita presiuni neutre sau ușor dezinflaționiste pe termen apropiat. Aceasta se datorează, pe de o parte, probabilei accentuări a deficitului de cerere agregată în semestrul II 2025 și în trimestrul I 2026, asociată cu slăbirea cererii de consum, iar pe de altă parte, decalajului de timp necesar manifestării efectelor gap-ului negativ al PIB și dinamicii încă ridicate a costurilor salariale unitare din unele sectoare furnizoare de bunuri și servicii pentru populație.
În același timp, s-a arătat că presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali sunt de așteptat să se intensifice pe orizontul mai îndepărtat, în special cele din partea cererii agregate, în contextul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuate probabil în 2026, inclusiv prin implementarea unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare la începutul acestui an. S-a apreciat în mod unanim că, într-o astfel de conjunctură, riscul ca actualul puseu inflaționist să afecteze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să producă efecte secundare este semnificativ diminuat, necesitând totuși monitorizarea atentă a tuturor evoluțiilor, dat fiind și comportamentul inflației din anii precedenți.
Referitor la perspectiva pe termen foarte scurt a poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o stagnare a activității economice în trimestrele IV 2025 și I 2026, în contextul măsurilor fiscal-bugetare deja implementate și al nivelului ridicat al ratei anuale a inflației.
S-a sesizat că evoluția implică o creștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul IV 2025, susținută probabil de formarea brută de capital fix, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată disponibili. Un aport pozitiv este posibil și din partea exportului net, în condițiile în care, în perioada octombrie-noiembrie 2025, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a păstrat ecartul pozitiv față de cea a importurilor, după scăderi similare ca amplitudine înregistrate față de trimestrul III. Pe acest fond, deficitul comercial și-a accentuat contracția în termeni anuali în primele două luni din trimestrul IV 2025, iar cel de cont curent s-a reamplificat doar ușor față de perioada similară a anului precedent, chiar și în condițiile înrăutățirii pronunțate a balanțelor veniturilor.
Incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor pentru menținerea deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și cu procedura de deficit excesiv.
În același timp, s-a considerat că incertitudini și riscuri semnificative pentru perspectiva activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, date fiind conflictele geopolitice și tensiunile comerciale globale, dar și planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele Uniunii Europene.
Membrii Consiliului au subliniat din nou cerința atragerii și utilizării la maximum a fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, evidențiind și semnalele pozitive date de acțiunile întreprinse în acest scop în ultimele luni ale anului 2025. S-a reiterat că atragerea și utilizarea fondurilor europene sunt esențiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice și comerciale globale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, incluzând tranziția energetică, dar și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblu, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, pentru a permite adaptarea instrumentelor BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.