Banca Națională a României a emis un semnal de alarmă privind riscurile economice generate de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, cu impact direct asupra inflației și stabilității în Europa și România, în contextul unei volatilități crescute pe piețele energetice și financiare.
Riscurile geopolitice și efectele în lanț
Oficialii BNR au subliniat că agravarea situației de securitate în regiune reprezintă o problemă economică majoră, nu doar geopolitică. Turbulențele amplifică sever incertitudinea globală și sporesc volatilitatea, în special pe piețele produselor energetice și pe cele financiare.
Astfel de evoluții pot genera efecte de contagiune economică, afectând atât statele direct implicate, cât și economiile europene, inclusiv cea a României.
Impactul asupra prețului petrolului și inflației
Principalul canal de transmitere a șocului este creșterea prețului petrolului. Conform estimărilor BNR, o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului ar avea un impact anual asupra inflației de aproximativ +0,3 puncte procentuale.
„Estimările noastre arată că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa +0,3 puncte procentuale”, a afirmat economistul Cosmin Marinescu.
Deși dependența netă de importurile de petrol a României a fost în medie de 1,5% din PIB în 2022–2024, cu tendință de scădere către 1% din PIB în 2025, efectele indirecte asupra prețurilor bunurilor de consum rămân semnificative.
Scenarii și necesitatea consolidării bugetare
BNR nu exclude un scenariu de conflict prelungit în Golful Persic, care ar putea transforma situația într-o „lamă cu două tăișuri” pentru economii. Impactul economic ar putea deveni persistent, afectând prețurile, fluxurile de capital și stabilitatea piețelor.
În acest context, banca centrală insistă asupra consolidării finanțelor publice.
„Reducerea deficitului bugetar nu este opțională, ci o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor statului și stabilitatea economică”, a subliniat Marinescu.
Deficitul de cont curent al României rămâne ridicat, situându-se la 7,95% din PIB în 2025, comparativ cu 8,2% în anul precedent.
Schimbarea structurii creșterii economice și rolul fondurilor UE
Datele macroeconomice indică o schimbare în structura creșterii economice. În 2025, economia a crescut cu 0,7%, iar investițiile au avut o contribuție mai mare decât consumul:
- Investițiile: contribuție de aproximativ 1 punct procentual.
- Consumul: contribuție de 0,4 puncte procentuale.
BNR subliniază că această tranziție trebuie accelerată prin măsuri care să sporească competitivitatea și să stimuleze producția internă.
Fondurile europene rămân un pilon esențial. Cele aproape 100 de miliarde de euro atrase până acum demonstrează avantajul apartenenței la UE, iar anul 2026 ar trebui să fie „anul fondurilor europene” pentru România.