O analiză a Băncii Centrale Europene arată că, deşi sectorul bancar grec s-a redresat semnificativ după criza financiară, capacitatea acestuia de a finanţa creşterea economică este încă limitată. Această situaţie persistă în pofida profiturilor record şi a reducerii dramatică a creditelor neperformante.
Contextul dificil al crizei
Sectorul bancar din Grecia, care a necesitat salvare în timpul crizei, a înregistrat pierderi enorme între 2010 şi 2015. Acestea au fost cauzate de trei factori principali:
- Devalorizarea obligaţiunilor guvernamentale greceşti deţinute.
- Creşterea masivă a creditelor neperformante, care au atins aproape 50% din totalul portofoliilor.
- Reducerea la jumătate a volumului de depozite.
Redresarea şi performanţa recentă
Odată cu stabilizarea condiţiilor macroeconomice şi revenirea încrederii, băncile au cunoscut o îmbunătăţire remarcabilă. Acestea beneficiază acum de lichiditate ridicată, profituri mai mari şi o poziţie de capital consolidată. Economiştii BCE subliniază că băncile greceşti sunt din nou capabile să finanţeze atât gospodăriile, cât şi companiile, susţinând investiţiile.
Cele patru mari bănci – National Bank, Eurobank, Piraeus şi Alpha Bank – au raportat profituri nete cumulate de aproape 5 miliarde de euro în 2025. Rata creditelor neperformante a scăzut sub 4%, apropiindu-se de media europeană. În 2024, statul grec a finalizat privatizarea acestor instituţii, iar BCE a permis reluarea plăţii dividendelor după o pauză de 16 ani.
Provocarea persistentă a creditelor problematice
Un factor cheie care limitează capacitatea de creditare este gestionarea volumului uriaş de credite neperformante. În 2019, Grecia a implementat un program care a permis băncilor să securitizeze şi să vândă aproximativ 57 de miliarde de euro în astfel de împrumuturi către administratori specializaţi.
Activele implicate echivalează cu aproximativ o treime din produsul intern brut al Greciei. Gestionarea acestui volum uriaş de credite problematice rămâne una dintre cele mai dificile provocări.
Ca urmare, o mare parte din datoriile nerezolvate ale gospodăriilor şi companiilor se află acum în afara sistemului bancar convenţional, restricţionând totuşi fluxul de finanţare către economie.