Fostul președinte Traian Băsescu a lansat un avertisment sever, susținând că România nu mai are nicio marjă reală de intervenție pentru a tempera creșterile la carburanți, într-un atac direct la adresa actualilor lideri politici.
Diagnosticul economic sever
Într-o analiză dură, Băsescu a plasat țara într-o zonă periculoasă din punct de vedere economic. El a subliniat că statul și-a epuizat capacitățile de a susține economia în fața crizei energetice globale.
„În opinia mea, România nu are marjă de intervenție, pentru că o reducere a accizei sau a TVA-ului la combustibil nu face decât să mărească deficitul bugetar. N-are marjă România.”
Responsabilitatea politică și constrângerile bugetare
Fostul șef al statului a indicat direct factorii pe care îi consideră responsabili pentru această situație limită.
„Suntem în situația în care ne-au adus Marcel și Nicu, cu împrumuturile fără responsabilitate a consecințelor. Nu prea avem marjă de manevră.”
El a explicat că, în contextul războiului din Orientul Mijlociu, România nu poate replica măsurile unor alte state europene, deoarece nivelul de intervenție în prețuri este specific fiecărei țări.
Bugetul pe o fundație fragilă
Băsescu a ridicat un semnal de alarmă major privind construcția bugetară a țării.
- Bugetul a fost construit pe o creștere economică estimată de doar 1%.
- Această creștere ar putea să nu se materializeze din cauza impactului crizei energetice asupra economiei.
- Consecința directă va fi că guvernul va dispune de și mai puține instrumente pentru a interveni.
El a avertizat că orice măsuri viitoare vor fi limitate și fără un impact real pentru populație, deoarece reducerile de preț s-ar transforma direct în deficit bugetar.
Costul uriaș al datoriilor
Situația este agravată semnificativ de costurile în creștere ale împrumuturilor guvernamentale.
- Statul va plăti 60,8 miliarde de lei (aproximativ 16 miliarde de euro) la dobânzi, cu peste 2 miliarde de lei mai mult decât anul trecut.
- Acest trend va continua, cu dobânzi mai mari în fiecare an.
Mai grav, Băsescu a susținut că statul începe să fie refuzat de bănci. Ministerul de Finanțe a încercat să împrumute peste 300 de milioane de lei, dar nicio bancă nu a fost dispusă să ofere acești bani la dobânzi de 4,5–5%, cerând în schimb dobânzi mult mai mari.